Franța se confruntă cu o criză politică gravă. Problema nu ține doar de un partid sau altul, ci de întregul sistem: parlamentul este fragmentat, iar guvernarea întâmpină dificultăți majore în a-și impune deciziile și a-și menține legitimitatea.
Ce s-a întâmplat?
Sébastien Lecornu a fost numit prim-ministru de Emmanuel Macron în septembrie 2025, dar a demisionat după doar 27 de zile. Practic, guvernul său s-a prăbușit aproape imediat, la doar 14 ore după ce fusese format.
Motivul principal: incapacitatea de a obține sprijin parlamentar coerent pentru bugetul pe 2026 într-un context în care opoziția, de dreapta, stânga și extrema dreaptă, refuză compromisuri clare. Guvernul numit de Lecornu părea în mare parte o continuitate a celui anterior, ceea ce a provocat nemulțumiri.
Aceasta este doar cea mai recentă manifestare a unei instabilități cronice: după alegerile legislative din iunie 2024. Parlamentul este fragmentat în trei blocuri principale – stânga, centru și extrema dreaptă – niciun bloc neavând majoritatea necesară.
Pe plan economic, instabilitatea guvernamentală a dus la reacții adverse pe piețe: Bursă în scădere (de ex. indicele CAC 40), costuri mai mari la împrumuturi, avertismente din partea agențiilor de rating.
În paralel, nemulțumirea publică este ridicată: proteste și greve împotriva măsurilor de austeritate propuse, contestări din partea sindicatelor și opoziției față de reformele fiscale și sociale.
În Franța, presiunea asupra președintelui Emmanuel Macron a atins cote alarmante, cu tot mai multe voci, inclusiv din propriul său cerc politic, care cer demisia sa.
Cum afectează asta restul Europei?
Criza franceză nu este doar franceză — impactele merg dincolo de granițe:
- Stabilitatea economică a zonei euro. Franța este a doua mare economie a Uniunii Europene. Tulburările politice afectează piețele financiare, încrederea investitorilor, percepția de risc, costurile de împrumut pentru Franța și implicit pentru celelalte țări din zona euro, în special când se discută despre obligatiuni și spread-uri.
- Impact asupra piețelor financiare și al monedei euro. Reacțiile negative ale burselor și slăbirea euro pot avea efecte de domino pentru celelalte economii europene, în special cele care au legături comerciale și financiare strânse cu Franța.
- Reguli fiscale europene și supraveghere. Franța fiind în deficit şi depăşind limitele impuse de regulile UE privind deficitul, agențiile de rating și instituțiile europene urmăresc cu atenție dacă guvernul poate respecta angajamentele. O incapacitate de a stabiliza bugetul ar putea alimenta cereri de reformă a cadrului fiscal la nivel european sau de sancțiuni, dar și de flexibilizare, în special din partea țărilor care cer reguli mai stricte.
- Credibilitatea Franței ca actor european. Un guvern instabil slăbește poziția Franței în negocierile cu alte state membre, în proiectele comune (de exemplu în apărare, climă, migrație), și în rolul său tradițional de vector al integrării europene. Crizele frecvente de guvern fac dificilă promovarea unor agende de lungă durată.
- Riscuri politice pentru restul Europei. Ascensiunea forțelor populiste de extremă dreaptă sau stângă în Franța poate inspira partide similare în alte țări. De asemenea, dacă se organizează alegeri anticipate, rezultatele pot duce la un guvern mai radical, schimbări de politică externă sau bugetară care să afecteze relațiile cu UE.
