Fermieri români, prezenți la protestele din fața Parlamentului European
Fermieri din România au ajuns marți la Strasbourg pentru a participa la protestele organizate împotriva Acordului Mercosur, care facilitează comerțul dintre Uniunea Europeană și state din America Latină. Potrivit organizației Pro Agro, peste 200 de agricultori români, membri ai Alianței pentru Agricultură și Cooperare, s-au alăturat manifestației.
„Mai bine de 200 de fermieri din România fac deplasarea la Strasbourg pentru a-și manifesta indignarea față de ceea ce cuprinde acordul Mercosur pe agricultură. Alături de fermieri din toate statele UE, vom fi peste 10.000 de oameni în Piața Parlamentului”, a declarat pentru Agerpres Ionel Arion, președintele Pro Agro.
Adunarea este programată în fața sediului Parlamentului European, între orele 10:30 și 16:00.
#Breaking: 🇫🇷 French farmers protest in Strasbourg against Mercosur trade agreement.
— Md.Sakib Ali (@iamsakibali1) November 26, 2024
Source: Associated Press pic.twitter.com/iliCOn4shB
De ce se opun fermierii Acordului Mercosur
Agricultorii români și europeni susțin că Acordul Mercosur va permite importul masiv de produse agricole din țări precum Brazilia, Argentina sau Uruguay, unde regulile de producție și standardele de mediu sunt mult mai permisive decât în Uniunea Europeană.
Fermierii se tem că produsele mai ieftine, obținute cu costuri mai mici, vor crea o concurență neloială și vor duce la scăderea prețurilor pe piața europeană.
„Este o acțiune a disperării. Suntem între două ciocane: Mercosurul, care va reduce prețurile la cereale și carne, și impozitele din România, care s-au dublat sau chiar triplat”, a declarat Iacob Boca, președintele Asociației Crescătorilor de Taurine Mureș.
„Ne îndreptăm spre faliment”
Did the farmers protest in #Strasbourg make the "News" ? pic.twitter.com/AL1yjgY0ax
— Anti Lockdown Alliance(GLOBAL) (@Demo2020cracy) January 25, 2024
Fermierii spun că, în actualele condiții, multe exploatații agricole riscă să dispară. Costurile de producție din România sunt mai mari, iar regulile europene privind pesticidele și protecția mediului limitează metodele de producție.
„Noi producem cu cheltuieli de peste 6.000 de lei la hectar, iar prețurile abia acoperă costurile. Dacă mai vin și produsele din Mercosur peste noi, nu mai rezistăm. În doi ani, am terminat”, a explicat un fermier prezent la protest.
Reprezentanții crescătorilor de animale atrag atenția că produsele importate ar putea fi mai ieftine, dar de calitate inferioară, folosind substanțe interzise în Uniunea Europeană de zeci de ani.
Ce urmează în Parlamentul European
Parlamentul European urmează să dezbată compatibilitatea Acordului Mercosur cu tratatele UE. Miercuri, plenul va analiza două propuneri care cer Curții de Justiție a Uniunii Europene să verifice temeiurile juridice ale acordului.
Votul privind sesizarea CJUE este separat de votul final de ratificare, care este așteptat în februarie, martie sau aprilie. Deși există o opoziție puternică din partea fermierilor, în legislativul european pare să se contureze o majoritate favorabilă acordului.
Acordul a fost semnat pe 17 ianuarie, în Paraguay, de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în numele Uniunii Europene.
Poziții împărțite în Uniunea Europeană
În Coreper, cele două componente ale acordului au fost votate cu majoritate calificată. Franța, Austria, Irlanda și Ungaria s-au opus, Belgia s-a abținut, iar majoritatea statelor membre au susținut documentul.
Susținătorii acordului, precum Germania și Spania, afirmă că acesta este esențial pentru deschiderea de noi piețe, reducerea dependenței de China și compensarea pierderilor comerciale cauzate de tarifele impuse de SUA.
Posibile proteste și în România
Ionel Arion a anunțat că, în funcție de evoluția discuțiilor de la nivel european, nu este exclus ca fermierii români să organizeze proteste și la București, în Piața Victoriei, la începutul săptămânii viitoare.
Anterior, organizațiile agricole i-au cerut și președintelui României să analizeze atent Acordul Mercosur, avertizând că fermele mici și mijlocii riscă să fie cele mai afectate, iar fonduri europene și naționale ar putea fi pierdute.
