Documentul prevede un deficit de 6,2% din PIB și investiții record susținute în mare parte din fonduri europene.
Bugetul pe 2026, construit pe o creștere economică de 1%
Proiectul legii bugetului de stat pentru 2026 este construit pe un cadru macroeconomic care estimează o creștere economică de 1%. Produsul intern brut este estimat la 2.045,2 miliarde lei, în condițiile unui deflator de 6,1%.
Câștigul salarial mediu net lunar este prognozat să crească cu 5,5%. În același timp, inflația ar urma să aibă un ritm descrescător și să ajungă la o rată medie anuală de 6,5%.
Guvernul susține că obiectivele principale ale construcției bugetare sunt consolidarea sustenabilității finanțelor publice, menținerea unui nivel ridicat al investițiilor publice și asigurarea predictibilității sistemului fiscal. De asemenea, Executivul vizează relansarea economică prin măsuri de sprijin pentru întreprinderile mici și mijlocii și pentru mediul de afaceri.
Deficitul bugetar estimat la 127,7 miliarde lei
Veniturile totale ale bugetului general consolidat sunt estimate la 736,5 miliarde lei. Cheltuielile sunt prognozate la 864,3 miliarde lei, echivalentul a 42,3% din PIB.
În aceste condiții, deficitul bugetar este estimat la 127,7 miliarde lei, ceea ce reprezintă 6,2% din PIB. Guvernul susține că nivelul deficitului este influențat de eforturile de finanțare a investițiilor și de costurile ridicate ale dobânzilor.
Cheltuielile cu dobânzile vor crește în 2026 cu aproximativ 10,3 miliarde lei. Acestea vor ajunge la 60,8 miliarde lei, față de 50,5 miliarde lei în anul 2025. Evoluția reflectă costurile finanțării deficitului acumulat în anii anteriori și nivelul încă ridicat al dobânzilor pe piețele financiare.

Salarii, pensii și beneficii menținute la nivelul din 2025
În proiectul de buget sunt incluse mai multe măsuri pentru controlul cheltuielilor publice. Salariile de bază pentru personalul plătit din fonduri publice vor fi menținute la nivelul acordat în luna decembrie 2025. De asemenea, sporurile, indemnizațiile și celelalte elemente ale sistemului de salarizare vor rămâne la același nivel, dacă angajații își păstrează funcțiile și condițiile de muncă. În același timp, pensiile din sistemul public și din sistemul special vor fi menținute la nivelul din decembrie 2025.
Punctul de referință folosit pentru calculul pensiilor rămâne la 81 de lei. Alocațiile pentru copii și alte indemnizații stabilite prin lege vor fi de asemenea menținute la nivelul actual.
Măsuri de austeritate în sectorul public
Guvernul introduce și o serie de măsuri de limitare a cheltuielilor. În anul 2026 nu vor fi acordate premii, prime, bonusuri sau alte drepturi salariale similare pentru personalul din sectorul public.
Orele suplimentare vor fi compensate cu timp liber în următoarele 90 de zile, iar concediile neefectuate în 2026 nu vor mai fi compensate în bani la încetarea raporturilor de muncă. Autoritățile și instituțiile publice nu vor putea achiziționa autoturisme, mobilier sau aparatură birotică, indiferent de sursa de finanțare.
În același timp, voucherele de vacanță vor avea o valoare de 800 de lei și vor fi acordate doar angajaților cu salarii nete de până la 6.000 de lei. Indemnizația de hrană de 347 lei pe lună va fi acordată doar personalului cu venituri sub același prag.

Investiții record susținute din fonduri europene
Guvernul anunță că investițiile vor reprezenta principala prioritate economică în 2026. Volumul total al investițiilor ajunge la aproximativ 164 miliarde lei, cu aproape 25,8 miliarde lei mai mult decât în 2025.
Ponderea investițiilor în PIB va depăși 8%, față de 7,2% în anul precedent. Cea mai mare parte a finanțării va veni din fonduri europene, care depășesc 110 miliarde lei. Bugetul alocat fondurilor europene crește cu peste 40% față de anul trecut. Finanțările provin din politica de coeziune, Planul Național de Redresare și Reziliență și instrumentul SAFE pentru consolidarea capacităților de apărare.
Prin SAFE, România ar putea beneficia până în 2030 de aproximativ 16,2 miliarde euro. Fondurile vor susține programe de înzestrare militară și proiecte de infrastructură cu utilizare duală, inclusiv dezvoltarea unor coridoare strategice de transport în estul țării.
Proiecte majore finanțate prin PNRR
Planul Național de Redresare și Reziliență rămâne una dintre principalele surse de investiții. România mai are de atras peste 10 miliarde de euro de la Comisia Europeană. Multe dintre proiecte sunt deja în stadii avansate de implementare. Până în august 2026 trebuie finalizate investiții importante în infrastructură și energie.
Printre proiectele majore se numără Autostrada Moldovei, investiții în spitale, programe de eficiență energetică și proiecte de mobilitate urbană. Finanțări pentru autoritățile locale și programe sociale. Bugetul prevede sume importante pentru autoritățile locale. Peste 11,3 miliarde lei sunt alocate pentru plata asistenților personali ai persoanelor cu handicap grav și pentru indemnizațiile acestora.

Alte 4,1 miliarde lei sunt destinate sistemului de protecție a copilului și centrelor pentru persoane adulte cu handicap sau vârstnici. Pentru finanțarea învățământului preuniversitar de stat sunt alocate peste 2,6 miliarde lei, iar aproape 880 milioane lei sunt destinate transportului gratuit pentru elevi. De asemenea, sunt prevăzute fonduri pentru programul „Masă sănătoasă”, pentru întreținerea drumurilor județene și comunale și pentru programele destinate copiilor din familii defavorizate.
Bugetul asigurărilor sociale pentru 2026
Bugetul asigurărilor sociale de stat pentru 2026 este estimat la venituri totale de aproximativ 159,1 miliarde lei. Din această sumă, aproape 99,8% reprezintă fondurile pentru sistemul public de pensii. Cheltuielile totale sunt estimate la 158,9 miliarde lei. Fondurile destinate plății pensiilor ajung la 154,7 miliarde lei, ceea ce reprezintă aproximativ 7,6% din PIB.
Sistemul asigurărilor pentru șomaj este programat cu un excedent de 374,4 milioane lei. În același timp, fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale este estimat cu un excedent de 229,8 milioane lei. Proiectele de buget urmează să fie trimise Parlamentului, unde vor fi dezbătute și votate de legislativ.

