Deficitul de apă din Prahova a forțat oprirea neplanificată a centralei OMV Petrom de la Brazi. Lipsa apei folosite pentru răcirea și funcționarea instalațiilor a făcut imposibilă continuarea producției de energie.
Centrala, cu o putere instalată de 860 MW, contribuie la aproximativ 10% din producția națională de electricitate. Ceea ce face ca această oprire să aibă un impact semnificativ asupra sistemului energetic național.
Ce s‑a întâmplat?
Pe 2 decembrie 2025, două grupuri de producție de la Centrala Brazi, însumând 569 MW, au fost oprite. Al treilea grup, de 262,95 MW, urma să fie oprit la miezul nopții. Motivul oficial a fost „debit redus de apă tehnologică”, ca urmare a avariilor semnalate de Apele Române.
Oprirea, programată să dureze până pe 4 decembrie, ora 01:00, a fost notificată către Transelectrica și raportată și pe platforma europeană de tranzacționare a energiei (REMIT).
OMV Petrom a transmis că întreruperea este „neplanificată”, justificată de restricțiile de apă și notificată spre REMIT. Compania monitorizează situația.
De unde a pornit totul?
Criza a pornit de la barajul Paltinu, unde nivelul apei a crescut cu aproximativ 12 metri, iar turbiditatea crescută a împiedicat folosirea apei. Peste 12 localități din județele Prahova și Dâmbovița au rămas fără apă potabilă, afectând aproximativ 100.000 de oameni. Autoritățile au intervenit cu rezerve de stat și cisterne pentru a asigura aprovizionarea.
Cel mai mare proiect privat
Pusă în funcțiune în 2012, în urma unei investiții de 530 milioane EUR, centrala electrică cu ciclu combinat de la Brazi este cel mai mare proiect privat de producere a energiei electrice din România. Este compusă din două turbine pe gaze naturale, fiecare cu o capacitate de 290 MW, două cazane de recuperare și o turbină cu abur cu o capacitate de 310 MW.
