Statele Uniunii Europene privesc cu reticență Consiliul pentru Pace lansat de președintele american Donald Trump la Davos.

Doar două state din UE au spus „da” Consiliului pentru Pace

Dintre toate statele membre ale Uniunii Europene, doar Ungaria și Bulgaria au semnat Carta fondatoare a Consiliului pentru Pace propus de Donald Trump. Aderarea presupune plata unei cotizații de un miliard de dolari chiar din primul an pentru statele care doresc statut de membru permanent.

Majoritatea capitalelor europene au evitat semnarea documentului, invocând riscuri politice și instituționale. Consiliul este perceput de mulți lideri drept o structură paralelă, care ar putea submina mecanismele internaționale existente.

Eroarea Casei Albe și reacția dură a Belgiei

Casa Albă a publicat o listă cu 19 state semnatare, pe care apărea, din greșeală, și Belgia. Guvernul belgian a dezmințit rapid informația, precizând că nu a aderat la Consiliul pentru Pace.

Premierul belgian Bart de Wever a reacționat public, transmițând indirect un mesaj dur către Donald Trump: „demnitatea noastră nu este de vânzare, nu suntem sclavi”. Autoritățile de la Bruxelles au explicat că a fost vorba de o confuzie între Belgia și Belarus.

Lista statelor semnatare și profilul controversat al Consiliului

Pe lista publicată de Casa Albă se regăsesc state precum Bahrain, Maroc, Argentina, Armenia, Azerbaidjan, Egipt, Indonezia, Kazahstan, Kosovo, Mongolia, Pakistan, Paraguay, Qatar, Arabia Saudită, Turcia, Emiratele Arabe Unite și Uzbekistan.

Consiliul pentru Pace a atras atenția și prin faptul că invitațiile au fost trimise atât aliaților tradiționali ai SUA, cât și unor lideri autoritari. Printre cei invitați se numără Vladimir Putin, Aleksandr Lukașenko și Xi Jinping. Trump a afirmat că liderul de la Kremlin ar fi acceptat invitația, fără o confirmare oficială din partea Rusiei.

Poziția României: analiză înainte de decizie

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că aderarea la Consiliul pentru Pace nu este o chestiune simplă. Aceasta necesită o analiză serioasă. El a subliniat că este vorba despre o cartă care angajează statul român pe plan internațional.

„O să discutăm după, mai în detaliu, toate lucrurile astea. Vă daţi seama că nu e vorba de o chestiune simplă, e vorba de o cartă care angajează statul român într-o chestiuneinternațională șii trebuie să fie făcută o analiză a raportului dintre drepturile și obligațiile care ar rezulta din această cartă cu toate celelalte carte, carta ONU, de exemplu, la care România este parte”, a spus președintele României.

Un posibil substitut al ONU?

Rolul inițial atribuit Consiliului pentru Pace este supravegherea reconstrucției Fâșiei Gaza. Totuși, textul Cartei nu menționează explicit teritoriul palestinian. Totodată, acordă Consiliului o misiune mult mai largă, aceea de a contribui la soluționarea conflictelor armate globale.

Documentul critică direct „abordările şi instituţiile care au eşuat de prea multe ori”, o referire clară la Organizația Națiunilor Unite. Tocmai această poziționare explică rezervele multor state. Acelea care văd în Consiliul pentru Pace o tentativă de înlocuire a ONU cu o structură controlată politic.