Ilie Ilașcu rămâne un simbol al curajului și al rezistenței în fața represiunii. Condamnat la moarte pentru apărarea limbii și identității românești în Transnistria, el a continuat să lupte din închisoare pentru drepturile românilor, fiind ales parlamentar atât în Moldova, cât și în România. După eliberarea sa, viața lui a continuat să fie dedicată cauzei naționale, iar statul român și cel moldovean l-au recunoscut și decorat pentru meritele sale excepționale.
Un simbol al rezistenței în Transnistria
Ilie Ilașcu s-a născut pe 30 iulie 1952, în satul Taxobeni, raionul Fălești, Republica Moldova. În anii ’80, a fost unul dintre fondatorii Mișcării de Eliberare Națională din Basarabia și lider al filialei Tiraspol a Frontului Popular din Moldova. Într-un oraș dominat de limba și cultura rusă, Ilașcu a militat pentru drepturile românilor, într-o perioadă tensionată, marcată de formarea autoproclamatei „Republici Transnistria”.
Frontul Popular a crescut rapid, ajungând la peste 5.000 de membri activi. În 1992, odată cu declanșarea conflictului armat de la Nistru, Ilașcu a comandat trupe speciale care au luptat împotriva Armatei a 14-a a Federației Ruse, aducând pierderi semnificative forțelor separatiste. Prin activitatea sa, a devenit o țintă a regimului transnistrean.
În iunie 1992, Ilașcu și colegii săi au fost arestați de forțe purtând uniforma Armatei a 14-a, fiind acuzați de crime de război și terorism. Condamnat la moarte, el a devenit rapid un simbol internațional al detenției politice ilegale.


Din închisoare, în parlamente
În ciuda detenției, Ilie Ilașcu a continuat să fie ales în funcții publice. A devenit membru al Parlamentului Republicii Moldova în perioadele 1994–1998 și 1998–2000, iar ulterior a fost ales senator în România, reprezentând județul Bacău pe listele Partidului România Mare, chiar în timp ce se afla încă în închisoare.
Problema sa a ajuns pe agenda marilor tribune europene, iar după 9 ani de detenție, a fost eliberat în mai 2001. La sosirea sa în România, a fost primit solemn în Parlamentul României și decorat de președintele Ion Iliescu cu Ordinul Național „Steaua României”.
Ilie Ilașcu a continuat să fie activ în promovarea drepturilor românilor din stânga Nistrului și în diplomația parlamentară, făcând parte din delegația României la Consiliul Europei. A rămas un simbol al rezistenței și al demnității în fața opresiunii.

Recunoaștere și moștenire
În 2000, Ilașcu a devenit cetățean român, renunțând la mandatul său în Parlamentul moldovean din cauza legislației privind dubla cetățenie. În 2010, împreună cu ceilalți membri ai „Grupului Ilașcu”, a fost decorat de președintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, cu „Ordinul Republicii”.
Familia și colegii săi au anunțat decesul pe pagina sa de Facebook. Europarlamentarul Eugen Tomac a transmis un mesaj emoționant, subliniind că Ilașcu a fost condamnat la moarte pentru că a apărat cu demnitate limba română în fața tancurilor rusești și că a luptat pentru unirea Moldovei cu România chiar și în cele mai dificile momente.
Ilie Ilașcu rămâne în memoria românilor drept un erou al libertății, al curajului și al identității naționale, un exemplu al luptei împotriva opresiunii și al angajamentului față de valorile naționale.
Autor: Roxana Ioniță

