Boboteaza, sărbătorită pe 6 ianuarie, marchează Botezul Domnului. Este una dintre cele mai importante sărbători ale creștinilor ortodocși.

Boboteaza, una dintre cele mai mari sărbători creștine

Boboteaza este considerată una dintre cele mai importante sărbători din calendarul ortodox, deoarece marchează începutul activității publice a lui Iisus Hristos. În Evanghelie se arată că Mântuitorul a venit din Galileea pentru a fi botezat de Ioan Botezătorul, care L-a recunoscut și a spus: „Iată Mielul lui Dumnezeu, Cel ce spală păcatul lumii”.

Momentul botezului este esențial în creștinism, deoarece atunci s-a arătat pentru prima dată Sfânta Treime. Duhul Sfânt S-a pogorât în chip de porumbel, iar glasul Tatălui s-a auzit din cer, confirmând dumnezeirea lui Iisus.

Ce semnificație are Boboteaza pentru ortodocși?

„Boboteaza este confirmarea faptului că pruncul care a crescut este Fiul lui Dumnezeu. Și el este confirmat de cel mai mare prooroc al Vechiului Testament, Ioan Botezătorul, care vine și îl botează în râul Iordan. Și atunci un porumbel apare deasupra lui Iisus, iar un glas din cer spune: «Acesta este Fiul Meu cel preaiubit, întru care am binevoit». Se mai numește Teofania sau Arătarea Domnului. Este confirmarea că Iisus este Fiul lui Dumnezeu”, explică părintele Gabriel Cazacu, preot paroh la Biserica Cașin din București.

Această sărbătoare are o semnificație profundă pentru credincioși, fiind momentul în care se reafirmă credința în Hristos și se înnoiește, simbolic, botezul fiecărui creștin.

De ce Iisus Hristos s-a botezat la 30 de ani?

Iisus Hristos a primit botezul la vârsta de 30 de ani, vârsta considerată în tradiția biblică drept vârsta maturității depline. Acest moment marchează începutul misiunii Sale mântuitoare.

„Arată faptul că El este pregătit să își asume misiunea mântuitoare a lumii”, spune preotul Gabriel Cazacu.

Părintele explică și de ce, în prezent, copiii sunt botezați la 40 de zile de la naștere: „Acum bebelușii sunt botezați la 40 de zile după naștere pentru că se pune accent pe credința și pe mărturia de credință a nașilor. Nașii sunt cei care îl aduc la Hristos pe prunc. Pruncii se botează la fel cum a fost botezat și Mântuitorul Iisus Hristos. Se nasc din nou, din apă și din Duh”.

De Bobotează nu se spală haine

Tradiția populară spune că de Bobotează și în ziua următoare, de Sfântul Ioan, nu se spală haine. Motivul este legat de sfințirea apelor.

„Nu spălăm, pentru că firea apelor se sfințește. Și eu sunt convins că noi nu avem doar o haină în această perioadă. Spălăm după ce trece ciclul acestor sărbători frumoase de iarnă”, explică preotul Gabriel Cazacu.

În această zi, Agheasma Mare este împărțită credincioșilor, iar în multe biserici se adună mii de oameni. La Catedrala Patriarhală din București, aproximativ 10.000 de litri de aghiasmă sunt distribuiți anual.

Tradiții de Bobotează păstrate în România

Unul dintre cele mai cunoscute obiceiuri este aruncarea crucii în apă. După slujbă, preotul și credincioșii merg în procesiune către un râu sau lac, unde crucea este aruncată în apă. Tinerii se aruncă după ea, iar cel care o recuperează este considerat binecuvântat și norocos tot anul.

Tot în această perioadă, preoții merg cu Iordanul și stropesc casele credincioșilor cu apă sfințită, pentru a aduce protecție și binecuvântare asupra gospodăriilor.

În popor se mai spune că fetele nemăritate care pun busuioc sub pernă în noaptea de 5 spre 6 ianuarie își vor visa ursitul, un obicei vechi, păstrat mai ales în mediul rural.