România traversează o criză acută a cadrelor didactice: mii de ore de curs nu sunt acoperite, iar discipline de bază rămân fără profesori, inclusiv în Capitală.
Situația de ansamblu
La nivel național, la concursurile organizate pentru angajarea de cadre didactice, au rămas peste 700 de posturi complete libere. Cu toate acestea, doar în jur de 200 de candidați s-au prezentat.
- În București, sunt raportate peste 2.000 de ore de curs care nu au profesori. Cele mai multe lipsuri apar la discipline fundamentale: Limba și literatura română, Matematică și Fizică.
- În județul Mureș au rămas aproape 300 de ore neacoperite la discipline precum Biologie, Matematică, Fizică, Informatică sau Limba și literatura română.
- În județul Neamț, deficitul ajunge la peste 1.100 de ore neacoperite.
Profesorii se plâng de lipsa banilor
Profesorii explică faptul că salariile actuale nu reflectă volumul de muncă depus, iar efortul suplimentar nu este justificat de remunerația oferită. Hai să vedem, împreună, cam care sunt sumele.
Legea 141/2025, numită și „Legea Bolojan”, a schimbat modul în care profesorii sunt plătiți pentru orele suplimentare (cele care nu fac parte din norma lor standard, adică plata cu ora).
Plata cu ora: înainte ~60 lei/oră → acum doar 22 lei/ora. Efortul suplimentar (pregătire, navetă, responsabilitate) nu compensează venitul. De aici refuzul profesorilor de a acoperi ore libere.
Greva din 2023
Profesorii au cerut ca salariul debutantului să fie legat direct de salariul mediu brut pe economie. Ca urmare a fost făcută o nouă grilă salarială, dar care nu rezolvă complet problema debutanților și a orelor plătite separat.
Salariu mediu net în învățământ = 4.890 lei (media națională era ~4.600 lei).
Salariile în 2025
- Profesor debutant, cu mai puțin de trei ani de experiență și fără definitivat = 3.700 – 4.200 de lei.
- Profesor cu grad didactic II, ( 5-10 ani vechime)= 4.500 – 5.300 de lei net.
- Profesor cu grad I, ( 10–15 ani vechime)= 5.500 – 6.500 de lei, fără a include sporurile.
- Grad I și peste 25 de ani vechime primesc între 6.800 și 7.500 de lei net, iar cu sporuri și indemnizația de dirigenție pot depăși pragul de 8.000 de lei lunar.
„Ne vedem la meditații”
Majoritatea orelor neacoperite în școlile din România sunt discipline de bază, esențiale pentru Bacalaureat: Biologie, Matematică, Fizică, Informatică și Limba și literatura română.
Criticii fenomenului atrag atenția că mulți profesori renunță la orele suplimentare din sistemul public deoarece au alternative financiare mai avantajoase, în special meditațiile particulare, unde câștigurile pot fi mult mai mari decât salariul lunar.
Care ar fi problema?
- Inechitate între școală și piața privată: profesorii pot câștiga mult mai bine la meditații, ceea ce reduce motivația de a preda în școală.
- Lipsa responsabilității față de elevii „de la clasă”: unii profesori preferă să investească energie acolo unde primesc plata directă, neglijând orele din sistemul public.
- Cercul vicios al meditațiilor: elevii fără profesori la școală sunt nevoiți să plătească pentru meditații, adâncind diferențele sociale între cei care își permit și cei care nu.
- Nevoia de reglementare: există voci care cer limitarea sau reglementarea mai strictă a meditațiilor, pentru a descuraja părăsirea orelor din sistemul public.
Pe de altă parte, apărătorii profesorilor argumentează că problema vine din salariile mici și condițiile dificile din școli. Pentru mulți, meditațiile sunt singura modalitate de a avea un venit decent, iar realitatea crizei nu ține de lipsa de implicare a cadrelor didactice, ci de subfinanțarea și lipsa atractivității carierei didactice.
Întrebarea rămâne… cine are dreptate?
