O tăbliță egipteană veche de peste trei milenii arată că muncitorii din Egiptul antic își justificau absențele de la lucru pentru boală, obligații familiale sau ritualuri religioase, iar aceste informații erau atent înregistrate de angajatori.
sursa: Women of Egypt Network
O tabletă de calcar, păstrată astăzi în Muzeul Britanic și datând din anul 1250 î.Hr., dezvăluie cum muncitorii din satul Deir el-Medina, responsabili cu construirea mormintelor regale, își justificau absențele zilnice. Printre motive se numără boli, îngrijirea rudelor, ritualuri religioase sau chiar activități cotidiene precum prepararea berii. Documentul arată că, de mii de ani, oamenii se confruntau cu provocarea echilibrului între muncă și viața personală.
Ostraconul este o tabletă de calcar inscripționată cu hieratic (un sistem de scriere folosit în Egiptul antic, derivat din hieroglife, dar mult mai simplificat), scrierea egipteană folosită pentru documente administrative. Textul în roșu și negru detaliază absențele a 40 de muncitori pe parcursul a 280 de zile, indicând exact data și motivul pentru care aceștia nu au putut fi prezenți la locul de muncă.
Acest artefact oferă o perspectivă rară asupra vieții cotidiene în Egiptul antic, arătând că lucrătorii nu doar că aveau sarcini complexe, dar și că angajatorii țineau evidența absențelor într-un mod organizat și sistematic.
Muncitorii erau adesea înregistrați ca fiind absenți din cauza bolilor personale. De exemplu, un angajat spunea că are „durere de ochi”, în timp ce altul fusese mușcat de un scorpion.
Aceste înregistrări arată că sănătatea era un motiv legitim pentru absență și că angajatorii egipteni acordau atenție bunăstării lucrătorilor, înregistrând fiecare caz cu precizie.
Mulți muncitori trebuiau să lipsească pentru a îngriji rude bolnave sau pentru a participa la înmormântări și ritualuri religioase. Într-un caz, un muncitor a absentat pentru că mama sa era bolnavă.
De asemenea, activități precum asistarea scribului (cel care scria documentele oficiale) erau considerate importante, iar timpul dedicat lor era justificat în mod oficial, reflectând echilibrul între muncă și viața personală.
Printre motivele mai neobișnuite se numără și „soția sau fiica sângerează”, referindu-se la menstruație, ceea ce arată că bărbații erau implicați și în responsabilitățile de acasă.
Chiar și prepararea berii avea un rol esențial: băutura era consumată zilnic și avea o semnificație religioasă, fiind asociată cu zeița Hathor. Astfel, activitățile cotidiene și cele sacre puteau justifica absențele de la muncă.
Acest ostracon nu este doar un simplu registru de prezență, ci un martor al vieții sociale și economice din Egiptul antic. El arată că oamenii aveau nevoie de o flexibilitate similară cu cea de azi, între muncă, familie și religie.
Mai mult, acest document demonstrează existența unui sistem administrativ bine pus la punct, capabil să înregistreze detalii exacte despre fiecare muncitor, oferind cercetătorilor o fereastră unică către viața de zi cu zi a Egiptului antic.
Autor: Roxana Ioniță