Nepal traversează o criză majoră după proteste masive conduse de tineri, denumite „protestele Gen Z”. Aceste manifestații, declanșate inițial de blocarea accesului la 26 de rețele sociale, au degenerat rapid în ciocniri violente, generând evenimente dramatice cu implicații politice, economice și sociale.
Photo by PRABIN RANABHAT / AFP
Guvernul lui K.P. Sharma Oli a impus, la începutul lunii septembrie, blocarea a 26 de platforme sociale populare — precum Facebook, Instagram, WhatsApp, YouTube, Snapchat și X — din motiv că nu se conformaseră noilor reguli de înregistrare solicitând transparență și responsabilitate.
Pentru tânăra generație digitală a Nepalului, reprezentată în principal de segmentul 16–25 de ani (aprox. 20% din populație) și cu un nivel foarte ridicat al utilizării internetului (90%), decizia a reprezentat un șoc civic profund.
În plus față de nemulțumirile legate de libertatea online, protestele au reflectat și un val adânc de frustrare civic-politică: corupție endemică, inegalitate socială și lipsă de oportunități economice pentru tineri.
Pe 8 septembrie 2025, mii de tineri — mulți chiar în uniforme școlare — au ieșit în stradă în Kathmandu și în alte orașe precum Itahari, Biratnagar, Pokhara sau Bharatpur. Protestatarii au încercat să forțeze intrarea în Parlament, provocând intervenția forțelor de ordine: gaze lacrimogene, gloanțe de cauciuc și, în unele cazuri, focuri reale.
Unii manifestanți au incendiat clădiri guvernamentale, inclusiv Singha Durbar (sediul administrației), Parlamentul, reședințele prim-ministrului și președintelui, precum și locuințe ale unor politicieni importanți.
Ca răspuns, guvernul a ridicat interdicția asupra rețelelor sociale în aceeași zi.
În confruntările violente, cel puțin 19 persoane au fost ucise și peste 100 (sau chiar peste 300, conform unor estimări) au fost rănite.
Doi protestatari au murit în orașul Itahari. Un număr crescut de victime, inclusiv civili și personal de ordine, a fost raportat apoi de surse precum Wikipedia, care menționează inclusiv trei polițiști decedați și soția fostului prim-ministru Jhala Nath Khanal, arși mortal în locuința lor incendiată.
Demisii au urmat rapid: ministrul de Interne Ramesh Lekhak și alți oficiali au plecat din guvern, iar pe 9 septembrie premierul K.P. Sharma Oli a demisionat.
Armata a fost desfășurată în punctele sensibile pentru restabilirea ordinii, iar în aeroportul internațional Tribhuvan, zborurile au fost redirecționate din cauza instabilității; unele companii aeriene (IndiGo, Air India) au suspendat zborurile către Kathmandu.
Stări de alertă au fost impuse în mai multe orașe, inclusiv în capitală.
Protestele au avut atât componente digitale, cât și offline. ONG-uri locale precum Hami Nepal și lideri civici ca Sudan Gurung au facilitat mobilizarea și coordonarea tinerilor prin platforme precum Instagram și Discord. Campanii virale precum „Nepo Kid”, vizând nepotismul politicienilor, au amplificat indignarea publică.
Figuri politice precum Balendra Shah, primarul Kathmandu-ului, au pledat pentru dialog și schimbare. Organizații internaționale și drepturile omului (ONU, Amnesty, UE etc.) au cerut să se efectueze investigații independente privind utilizarea forței împotriva protestatarilor și respectarea drepturilor civile.
Ce părea inițial o reacție activă la o restricție digitală s-a transformat într-un val de protest civic amprentat de un viitor tensionat al nepalului. Generația Z a demonstrat că poate mobiliza schimbare reală — iar răspunsul autorităților nu a făcut decât să alimenteze furia. Demisia premierului este doar începutul unei noi faze în lupta pentru responsabilitate democrată și dispoziție reală de reformă.
Urmărește știrile znews.ro și pe
Google News
