Giulgiul din Torino era considerat o „falsă clericală”, arată un document medieval din secolul al XIV-lea

O descoperire recentă zguduie din nou dezbaterea despre autenticitatea Giulgiului din Torino, relicva venerată de milioane de credincioși drept giulgiul în care ar fi fost înfășurat trupul lui Isus după crucificare. Un manuscris medieval uitat până acum, redactat de filosoful și teologul normand Nicolae Oresme (1325–1382), descrie relicva drept o „fraudă clericală”, adusă în fața credincioșilor pentru a atrage donații către biserici.

Studiul, publicat în Journal of Medieval History de către cercetătorul Nicolas Sarzeaud de la Universitatea Catolică din Louvain, arată că textul lui Oresme este cea mai veche mențiune scrisă cunoscută care contestă autenticitatea Giulgiului. Până acum, cel mai timpuriu document era o scrisoare a episcopului Pierre d’Arcis din 1389, care avertiza papalitatea de la Avignon că giulgiul prezentat în Champagne era un fals. Descoperirea noului manuscris împinge înapoi data acestor suspiciuni cu mai multe decenii.

În scrierile sale, Oresme îi avertiza pe credincioși să nu creadă în miracole fabricate, notând că „mulți clerici înșeală pe alții pentru a obține ofrande”. El oferea ca exemplu chiar biserica din Champagne, unde era expus giulgiul despre care se spunea că ar fi învelit trupul lui Hristos, descriindu-l drept o falsificare evidentă. Declarațiile lui reflectă spiritul raționalist al unui savant care respingea superstițiile, un fapt neobișnuit pentru epoca medievală.

Reacțiile din mediul academic nu au întârziat să apară. Profesorul Andrea Nicolotti, unul dintre cei mai importanți experți în istoria Giulgiului din Torino, a subliniat că noua descoperire reprezintă „o dovadă istorică suplimentară că, încă din Evul Mediu, se știa că giulgiul nu era autentic”. Sarzeaud, autorul studiului, consideră că manuscrisul lui Oresme reprezintă „un caz neobișnuit de fraudă clericală documentată” și adaugă o piesă importantă puzzle-ului istoric.

De-a lungul ultimelor decenii, mai multe cercetări științifice au ridicat semne de întrebare asupra relicvei. Analizele cu radiocarbon au datat pânza în Evul Mediu târziu, iar studii recente au arătat că imaginea imprimată pe material ar putea proveni de la contactul cu o sculptură, nu de la un corp real. Cu toate acestea, Giulgiul rămâne un simbol puternic al creștinătății și continuă să fie venerat de milioane de credincioși din întreaga lume.

Descoperirea manuscrisului lui Oresme adaugă însă un nou strat de complexitate. Ea arată că scepticismul privind autenticitatea Giulgiului nu este un fenomen modern, ci exista chiar și în epoca în care relicva era pentru prima dată prezentată publicului.

Urmărește știrile znews.ro și pe Google News