România are cea mai mare diasporă din UE, cu peste 5 milioane de români plecați. În 30 de ani, unul din patru riscă să nu mai vorbească limba română.
România riscă să piardă o parte importantă a identității sale culturale: limba. Potrivit unui studiu recent, în maximum 30 de ani, peste 25% dintre românii din diaspora nu vor mai vorbi românește.
Cu alte cuvinte, aproximativ 1 din 4 români stabiliți peste hotare își va pierde legătura lingvistică cu țara de origine.
România deține deja un „trist record”: este statul membru al Uniunii Europene cu cea mai mare diasporă raportată la populație. Se estimează că între 5 și 7 milioane de români trăiesc în afara granițelor, reprezentând aproape o treime din populația activă a țării.
Acest exod masiv, început după 1990 și accelerat după aderarea la UE, a dus la formarea unor comunități numeroase în Italia, Spania, Germania, Marea Britanie sau Statele Unite. Însă, odată cu trecerea anilor, păstrarea limbii române devine din ce în ce mai dificilă.
Fenomenul este vizibil în aproape toate comunitățile:
Astfel, în mai puțin de o viață de om, limba română riscă să devină o limbă „străină” chiar pentru copiii și nepoții românilor plecați.
Instituțiile statului român, prin programe educaționale și proiecte culturale, au încercat să sprijine păstrarea limbii materne. Totuși, eforturile sunt insuficiente. Specialiștii atrag atenția că doar implicarea familiilor poate face diferența: părinții și bunicii sunt cei care trebuie să vorbească românește acasă, să transmită povești, cântece și tradiții.
Pierderea limbii nu înseamnă doar dificultăți de comunicare, ci o ruptură de identitate. Limba este un element esențial al culturii și al apartenenței naționale. Dacă trendul actual continuă, peste câteva decenii, România ar putea descoperi că milioane de români din diaspora nu se mai pot conecta prin cuvinte la țara de origine.
Urmărește știrile znews.ro și pe
Google News
