Anchorage, Alaska – Summitul dintre președinții Donald Trump și Vladimir Putin, desfășurat vineri, nu a dus la un armistițiu, dar au fost lansate propuneri controversate care au implicat schimburi teritoriale între Ucraina și Rusia.
Photo by Drew ANGERER / AFP
Atât Ucraina, cât și liderii europeni au cerut un armistițiu imediat – solicitare care nu a fost acceptată. Trump a motivat decizia prin afirmația că o „Pace Acord” ar fi mai durabilă decât un „Ceasefire Agreement”, care, în general, „nu rezistă”. Această poziționare pare să-l avantajeze pe Putin, în contextul recentelor câștiguri teritoriale ale armatei ruse în estul Ucrainei, precum și a apelului său pentru un tratat care să abordeze „cauzele profunde” ale conflictului – în special, dorința Ucrainei de aderare la NATO.
În preajma summitului, Trump evocase posibilitatea unor sancțiuni economice extrem de dure – inclusiv tarife de până la 500 % – împotriva oricărei țări care ar susține efortul beligerant al Rusiei. Totuși, după întrevedere a declarat că „din cauza celor întâmplate astăzi, cred că nu mai trebuie să mă gândesc la asta acum”. Între timp, liderii europeni au reafirmat angajamentul de a menține presiunea asupra Rusiei, inclusiv prin noi sancțiuni, până la realizarea unei păci juste și durabile.
Cea mai mare îngrijorare a Ucrainei înainte de summit a fost ca SUA să o forțeze să renunțe la teritorii ocupate (aprox. 20 %, fără a include Crimeea). Deocamdată, nici Trump și nici Putin nu au abordat concret această temă. Trump a sugerat însă că mai sunt „foarte puține aspecte de rezolvat”, poate insinuând posibilitatea unor concesii – deși rămâne ambiguu.
Documentul final al summitului nu menționează garanțiile de securitate pentru Ucraina. Cu toate acestea, Trump le-ar fi transmis ulter World leaders că ar putea fi explorate garanții de securitate în stil NATO – fără însă a implica aderarea efectivă – potrivit surselor citate de premierul italian Giorgia Meloni și de un diplomat. Franța, Marea Britanie și alte state europene s-au declarat dispuse să furnizeze trupe drept garanți ai păcii, însă nu pe linia frontului.
Conform unui reportaj al Financial Times, Putin i-ar fi transmis lui Trump că, în schimbul cedării regiunii Donetsk de către Ucraina, ar fi dispus să înghețe frontul în sud, în regiunile Herson și Zaporojie. Această ofertă teritorială a provocat alarmă — unii lideri europeni au denunțat o astfel de concesie, calificând-o drept un compromis inacceptabil.
Deși summitul nu a adus un acord formal, Putin a câștigat un simbol diplomatic major: tratat la egalitate cu președintele SUA, în ciuda statutului său de inculpat pentru crime de război. Ceremonialele fastuoase, prezența media și atmosfera protocolară au consolidat această imagine. Analistul Time descrie summitul mai degrabă drept o înfrângere pentru SUA, decât un succes.
Trump a anunțat că se va întâlni cu Volodimir Zelenski la Washington luni și a deschis posibilitatea unei întâlniri trilaterale cu Putin și Zelenski ulterior. Zelenski a insistat că niciun fel de decizie teritorială nu poate fi luată fără prezența Ucrainei. Între timp, liderii europeni au reafirmat disponibilitatea lor pentru garanții de securitate, în timp ce conflictul continuă, cu atacuri drone și tensiuni militare persistente.
Summitul Trump–Putin de la Alaska rămâne un punct sensibil în evoluția conflictului din Ucraina: fără armistițiu, dar cu propuneri controversate de schimburi teritoriale și garanții de securitate discutate. Fără o implicare directă a Ucrainei în negocieri, procesul de pace este, mai degrabă, un teren al balansului geopolitic, unde postura simbolică a fiecărui lider contează la fel de mult ca textul unor eventuale acorduri.
Urmărește știrile znews.ro și pe
Google News
