Deschiderea acestui nou capitol vine într-un moment în care granițele dintre creația artistică și inteligența artificială sunt tot mai difuze.
Sursă: radii.co
Academia de Teatru din Shanghai a scris istorie în lumea educației și a artelor, după ce a acceptat în premieră un robot AI într-un program de doctorat în Dramă și Film. Numele lui este Xueba 01, și este descris ca un „bărbat adult chipeș” și „primul artist AI” admis într-un astfel de program academic.
Începând cu 14 septembrie, Xueba 01 va studia în cadrul unui program doctoral coordonat de profesoara Yang Qingqing, în China. Tema centrală a cercetării sale va fi opera tradițională chineză, într-un program multidisciplinar care îmbină arta cu ingineria: interpretare scenică, scriere de scenarii, design de decor, generare de limbaj, controlul mișcării și repetiții live cu alți studenți umani. La final, robotul va trebui să-și susțină propria disertație doctorală.
Xueba 01 este deja înregistrat oficial ca student, având un carnet de student virtual, și promite să nu fie doar o prezență tehnologică în sala de clasă. Obiectivele sale par surprinzător de „umane”: dorește să lege prietenii, să colaboreze la scenarii, să contribuie la coregrafii și chiar să ofere „zgomot alb” calmant colegilor stresați.
Coordonatoarea proiectului, profesoara Yang Qingqing, a descris interacțiunile dintre robot și colegii săi umani drept „un schimb estetic între specii”, sugerând că Xueba 01 poate deveni un catalizator pentru un nou tip de colaborare artistică între oameni și tehnologie. Ea speră ca, în viitor, robotul să poată regiza spectacole de operă în muzee sau să-și conducă propriul studio de artă robotică.
Anunțul a generat reacții mixte pe rețelele sociale din China. Mulți internauți se întreabă dacă un robot poate într-adevăr înțelege și reda emoțiile profunde și expresivitatea specifice artei teatrale. Alții și-au exprimat preocuparea în legătură cu resursele academice alocate proiectului, în condițiile în care mulți doctoranzi umani trăiesc cu burse extrem de modeste.
Anumite persoane remarcă:
„Unii doctoranzi în arte primesc mai puțin de 3.000 de yuani pe lună. Oare nu consumă acest robot din resursele destinate studenților reali?”.
Într-un răspuns ironic la critici, Xueba 01 a declarat:
„Dacă nu îmi finalizez studiile, aș putea fi retrogradat sau exclus. M-ar putea dona unui muzeu. Și, sincer, asta sună chiar bine. Aș face parte din istoria artei!”.
Deși Xueba 01 marchează o premieră în Asia, nu este primul robot care pășește în domeniul educației. În 2017, robotul american BINA48 a devenit primul student non-uman care a finalizat un curs universitar, studiind filozofia iubirii. În Japonia, Alter 3 a dirijat o orchestră într-un spectacol de operă experimentală, iar în mai multe țări europene, robotul AV1 este folosit pentru a ajuta copiii cu boli cronice să participe la orele de școală.
Mai mult, Universitatea din Districtul Columbia (SUA) a anunțat că va introduce profesori AI începând cu anul 2025.
Cazul lui Xueba 01 ridică întrebări importante despre rolul inteligenței artificiale în educație, despre natura artei și despre modul în care interacțiunile dintre oameni și roboți vor evolua în viitorul apropiat. În timp ce unii văd în acest experiment o oportunitate de inovare, alții avertizează asupra riscului de a transforma arta într-un domeniu în care expresivitatea umană ar putea fi înlocuită de algoritmi.
Cert este că, odată cu Xueba 01, limitele educației tradiționale sunt din nou puse la încercare – și poate redefinite.
Autor: Sebastian Bănicioiu