Marile orașe europene se confruntă cu aceleași provocări: reducerea poluării, fluidizarea traficului și încurajarea transportului alternativ. În timp ce Parisul a devenit un model pentru tranziția spre mobilitate sustenabilă, Bucureștiul încearcă să țină pasul printr-un nou masterplan velo și măsuri menite să îmbunătățească aerul pe care îl respirăm.
Sursa: AirParif
În 2015, administrația Hidalgo a introdus etichetele Crit’Air pentru clasificarea vehiculelor și a restricționat accesul dieselurilor vechi. Astfel, s-a marcat un prim pas spre reducerea emisiilor. În 2016, a urmat pietonizarea malurilor Senei și extinderea rețelei de piste de biciclete.
Anul 2017 a adus Zonele cu emisii reduse (ZFE). S-au interzis permanent dieselurile fabricate înainte de 2001 în centrul orașului. Au fost date și subvenții pentru biciclete electrice și car-sharing. În 2018, au fost reamenajate marile piețe, iar un plan de electrificare a autobuzelor a fost lansat cu termen până în 2025.
În 2019, s-au lărgit zonele pietonale (inclusiv Marais) și s-a lansat „RER-V” pentru a conecta centrul cu suburbii prin rute pentru bicicliști. Anul 2020 a marcat adoptarea conceptului de „15-minute city” și înăsprirea restricțiilor pentru vehiculele diesel, iar în 2021 au fost create spații verzi suplimentare și „coridoare COVID” destinate bicicletelor.
În 2022, s-a implementat interzicerea parțială a vehiculelor în centrul orașului, iar în 2024 apare eliminarea totală a vehiculelor diesel. Parisul și-a arătat dorința de a fi un exemplu de mobilitate sustenabilă.
Înainte de 2014, Parisul dispunea de aproximativ 700 km de piste. Multe erau discontinue sau împărțite cu traficul auto. În mandatul lui Bertrand Delanoë (2001–2014), a fost lansat programul Vélib’, care a încurajat ciclismul urban.
După 2014, sub conducerea Annei Hidalgo, rețeaua s-a extins semnificativ. Prin „Plan Vélo”, până în 2020 s-au atins peste 1.000 km de piste. În pandemie, au fost creați 50 km de „coridoare COVID”, deveniți ulterior permanenți. Rețeaua a depășit 1.400 km până în 2024. Totodată, a fost inițiat „RER-V”, un sistem care conectează suburbiile cu centrul orașului.
Calitatea aerului în București rămâne o provocare. În principal din cauza traficului rutier intens, a șantierelor de construcții și a sistemelor de încălzire rezidențială învechite. Măsurătorile Agenției Naționale pentru Protecția Mediului (ANPM) și ale rețelelor independente indică depășiri frecvente ale valorilor-limită pentru particule fine (PM10 și PM2.5) și uneori ale concentrațiilor de dioxid de azot (NO₂).
Principalii factori sunt ambuteiajele zilnice, transportul de materiale din șantiere, încălzirea pe bază de combustibili solizi și arderile necontrolate. În sezonul rece, condițiile meteo agravează fenomenul, favorizând acumularea poluanților la nivelul solului.
Efectele asupra sănătății se resimt mai ales la persoanele cu afecțiuni respiratorii sau cardiovasculare, care pot avea simptome agravate în zilele cu niveluri înalte de poluare. În plus, expunerea cronică afectează și persoanele fără probleme medicale preexistente.
Măsuri și inițiative includ rețeaua de monitorizare a poluanților, sancționarea șantierelor care nu respectă normele antipoluare, restricționarea accesului camioanelor în anumite zone. Totul combinat cu dezvoltarea transportului public ecologic, crearea de piste de biciclete și extinderea zonelor verzi.
Chiar dacă există eforturi pentru îmbunătățirea calității aerului, valorile-limită sunt depășite frecvent. Sunt necesare investiții suplimentare în mobilitatea durabilă și o respectare mai strictă a reglementărilor pentru reducerea impactului poluării.
Bucureștiul are în prezent aproximativ 56 de kilometri de piste de biciclete. Mai mult de jumătate nu îndeplinesc condițiile minime de funcționare, potrivit documentației Primăriei Capitalei. Prin noul masterplan velo, municipalitatea își propune ca până în 2030 să amenajeze 150 km în rețeaua principală de piste. În acest fel, s-ar ajunge la un total de 415 km în rețeaua secundară până în 2035. Obiectivul este ca 90% dintre locuitori să fie la maximum 500 m de o pistă din rețeaua principală, iar până în 2035 această distanță să scadă la 200 m.
Printre măsurile avute în vedere se numără amenajarea pistelor separate de traficul auto, calmarea circulației în zonele rezidențiale și semaforizarea traversărilor pentru bicicliști. Planul prevede și un sistem de bike-sharing cu 350 de stații și 7.000 de biciclete electrice, plus crearea a 600 de parcări de reședință pentru biciclete. În paralel, municipalitatea dorește să reducă emisiile provenite din transportul auto, să sporească de la 4% la 18% ponderea deplasărilor cu bicicleta până în 2035 și să redistribuie 20% din spațiul ocupat de mașini pietonilor și bicicliștilor.
Sursa: Hotnews, AirParif, G4Media, Recorder
Urmărește știrile znews.ro și pe
Google News
