Pot deținuții să fie reintegrați în societate în România?

Reintegrarea socială a deținuților rămâne una dintre cele mai mari provocări ale sistemului penitenciar românesc. Totuși, există exemple care arată că, atunci când sunt oferite oportunități reale de muncă și educație, deținuții pot face pași importanți spre revenirea într-o viață normală. Un astfel de exemplu este Penitenciarul Oradea.

Această unitate de detenție se află în topul național al implicării persoanelor private de libertate în activități de muncă. În 2024, peste 160 de deținuți au lucrat lunar în baza unor contracte comerciale, generând venituri de aproape 3 milioane de lei. Lucrările s-au desfășurat atât în interiorul penitenciarului – unde se confecționează componente auto, fețe de încălțăminte sau ambalaje publicitare – cât și în afara acestuia, în parteneriat cu firme precum Cargus, RXP și chiar Primăria Oradea.

„Munca ajută. Treci mai ușor peste zi și te pregătești pentru când ieși”, spune un deținut care lucrează de opt luni în atelierul auto. Altul adaugă: „Muncești, câștigi niște bani, obții zile-câștig și demonstrezi că vrei să te schimbi. Asta contează la liberare.”

Pe lângă avantajul financiar – 40% din tariful pe oră ajunge la deținut, iar 90% din sumă poate fi folosită în detenție –, munca oferă și „zile-câștig”, care reduc pedeapsa. Patru zile lucrate pot însemna cinci zile executate, iar în cazul muncii de noapte raportul este și mai favorabil.

Dar reintegrarea nu înseamnă doar muncă. Penitenciarul Oradea investește și în educație: 22 de persoane private de libertate au absolvit, în 2024–2025, cicluri primare, gimnaziale sau liceale. Pentru cei fără calificare, se organizează cursuri profesionale, cum ar fi cel de ajutor de bucătar, în colaborare cu AJOFM Bihor.

„Reabilitarea nu se termină la poarta penitenciarului. Contează ce instrumente oferi înăuntru, dar și cât de pregătită este societatea să-i primească înapoi”, spune comisarul-șef Ciprian Timiș, directorul penitenciarului.

Deși unitatea se confruntă cu suprapopulare (633 de deținuți față de 439 de locuri – un grad de ocupare de 144%), reușește să creeze contexte reale de muncă și educație. În același timp, încearcă să extindă parteneriatele cu mediul economic, pentru a oferi și mai multor deținuți șansa unei schimbări.

Răspunsul la întrebarea „pot fi reintegrați deținuții în societate?” pare a fi da – dacă li se oferă un drum clar, sprijin constant și o comunitate pregătită să le acorde o a doua șansă.

Autor: Mihnea Golea

Urmărește știrile znews.ro și pe Google News