În primele patru luni ale anului, consumul populației a crescut cu aproximativ 3% față de aceeași perioadă din 2024, potrivit datelor INS, evoluție susținută în bună parte de împrumuturile contractate de la bănci.
Potrivit Băncii Naționale, aproape 3 milioane de români au credite pentru consum — inclusiv carduri de credit și descoperiri de cont — iar în medie, un debitor are 1,5 astfel de împrumuturi. Cei cu mai multe credite de consum dețin peste 56% din totalul creditelor de acest tip acordate de bănci.
Aproximativ 262.000 de persoane (9% dintre debitorii de credite de consum) au și credite ipotecare, cumulând 10% din volumul total al creditelor de consum. Vârsta medie a celor care au astfel de împrumuturi este de 46 de ani, însă coboară la 40 de ani în cazul celor care au și credit ipotecar, și la 45 de ani în cazul celor cu mai multe credite de consum.
Suma medie acordată pentru un credit de consum este de 43.600 lei. În cazul descoperitului de cont, media este 7.700 lei, iar la cardurile de credit — 8.000 lei.
Cheltuielile de consum se concentrează în special pe produse alimentare și băuturi nealcoolice, care reprezintă 35% din bugetul gospodăriilor. Creșteri semnificative s-au înregistrat și în achizițiile de haine și încălțăminte (+18%) și mobilier sau întreținerea locuinței (+23%).
La nivel regional, evoluția din România este apropiată de cea din Polonia (+8%) și Bulgaria (+13%). Țările baltice au înregistrat cele mai mari creșteri anuale ale creditului de consum (Lituania +34%, Estonia +22%, Letonia +18%), în timp ce în Țările de Jos și Luxemburg s-a remarcat o scădere puternică (‑12%, respectiv ‑14%).
Creșterea numărului de împrumuturi arată că românii consumă mai mult, dar o fac tot mai des pe datorie. Asta poate însemna o dependență periculoasă de credite pentru a face față cheltuielilor. De asemenea, indică și o posibilă vulnerabilitate financiară a populației.
