„În România, dacă ești adolescent și ajungi să te droghezi, ai două variante: cimitirul sau pușcăria.” spune Medicul psihiatru, Eugen Hriscu, unul dintre puținii specialiști care lucrează direct cu adolescenți consumatori.
Până recent, România nu avea centre reale pentru tratarea adolescenților dependenți de droguri, iar sistemul încă nu oferă continuitate terapeutică după internare.
Statul a prioritizat pedeapsa penală în locul prevenirii și sprijinului post-tratament. Tinerii ajung adesea înapoi în medii toxice, fără nicio plasă de siguranță.
Cel mai nociv efect al politicilor greșite a fost mutarea consumului spre etnobotanice – droguri ieftine, toxice și greu de depistat.
Abordarea bazată pe pedepse a ignorat complet prevenția și tratamentul, alimentând o spirală periculoasă:
mai multă represiune → droguri mai periculoase → mai multe victime
Ce ar trebui schimbat?
România trebuie să urmeze modelul european: dezincriminarea posesiei pentru consum propriu și diferențierea clară între consumatori, mici traficanți și mari traficanți.
Peste 80% din dosarele DIICOT vizează cantități sub 5 grame – adică dependenți, nu rețele mari. Aceștia ar trebui trimiși la terapie, nu în închisoare.
Implementarea justiției terapeutice – consumatorii dependenți să primească tratament și sprijin, nu închisoare.
Crearea și dezvoltarea centrelor de prevenție și tratament – inclusiv pentru adolescenți, cu continuitate terapeutică în comunitate după externare.
Comentarii 1