România are încă aceeași hartă administrativă din 1968, deși populația și economia țării s-au schimbat semnificativ.

Aproape 2.500 de localități au pierdut populație

Potrivit studiului, populația a scăzut în 2.490 dintre cele 3.181 de unități administrativ-teritoriale. Cele mai mari pierderi au fost înregistrate în sudul țării. În județul Teleorman, de exemplu, populația a scăzut în 96 dintre cele 97 de localități.

În schimb, trei sferturi dintre localitățile care au înregistrat creșteri de populație se află în apropierea marilor orașe. Studiul mai arată că 613 unități administrativ-teritoriale nu mai ating pragul de populație prevăzut de lege pentru rangul pe care îl au. Dintre acestea, 441 sunt comune, 120 sunt orașe și 52 sunt municipii.

Autorii atrag atenția că aceste cifre nu reprezintă o listă a localităților care ar trebui desființate, ci un punct de plecare pentru analiza unei eventuale reorganizări.

Aproape o treime dintre primării nu își pot acoperi salariile

Problemele sunt vizibile și în bugetele administrațiilor locale. 30,9% dintre unitățile administrativ-teritoriale nu reușesc să își acopere cheltuielile salariale din venituri proprii. Mai mult, doar 462 de UAT-uri, adică mai puțin de 15% din total, își pot susține funcționarea curentă fără transferuri de la bugetul de stat.

Un alt aspect evidențiat de studiu este diferența dintre costurile administrative ale localităților. Aparatul minim de funcționare poate genera cheltuieli foarte mari în comunele cu puțini locuitori.

De exemplu, comuna Bătrâna din județul Hunedoara cheltuiește pentru personal de 26 de ori mai mult pe locuitor decât Chiajna, din județul Ilfov.

România are diferențe mari de dezvoltare între regiuni

Studiul arată că dezvoltarea economică este concentrată în câțiva poli urbani. România a ajuns la 77% din media Uniunii Europene în ceea ce privește PIB-ul pe locuitor, însă 13 județe se află sub jumătate din media europeană.

În plus, șase dintre cele opt regiuni ale țării se confruntă cu ceea ce Comisia Europeană numește „capcana dezvoltării talentelor”. Aceasta se referă la dificultățile unor regiuni de a atrage și păstra forța de muncă calificată.

Autorii atrag atenția și asupra vulnerabilității economice a anumitor zone. Industria auto a pierdut peste 73.000 de locuri de muncă din 2018, iar sectorul cărbunelui se confruntă cu un calendar de închidere.

1.411 de localități ar putea deveni centre pentru unități comasate

Funky Citizens a analizat și capacitatea administrațiilor locale de a gestiona proiecte și investiții. Noul Indice de Capacitate Administrativă identifică 1.411 unități administrativ-teritoriale care ar putea deveni centre pentru unități comasate.

Printre acestea se numără și 42% dintre comunele cu populații între 1.000 și 3.000 de locuitori. Totuși, doar 507 de unități au demonstrat această capacitate în ambele perioade analizate.

De asemenea, 682 de localități trec testul privind investițiile doar datorită finanțărilor primite prin programele Anghel Saligny, PNDL și PNRR.

Reforma administrativă, legată de viitoarele fonduri europene

Potrivit Funky Citizens, reorganizarea administrativă nu ar trebui să urmărească doar reducerea cheltuielilor, ci mai ales creșterea capacității autorităților de a susține servicii publice și investiții.

Organizația arată că evaluările reformelor din Danemarca și Țările de Jos au identificat economii mici sau inexistente la nivelul cheltuielilor totale. În schimb, capacitatea administrativă poate influența modul în care sunt gestionate proiectele și serviciile publice.

În prezent, Guvernul propune comasarea voluntară a peste 400 de comune cu mai puțin de 1.500 de locuitori. Funky Citizens consideră însă că o asemenea măsură nu reprezintă, singură, o reorganizare completă. Studiul arată că 120 dintre cele 216 orașe nu mai îndeplinesc criteriul demografic pentru rangul lor.

Un alt argument ține de viitoarea finanțare europeană. Din 2028, fondurile europene ar urma să fie distribuite printr-un singur plan național și regional. Potrivit propunerii Comisiei Europene, României i-ar reveni 60,2 miliarde de euro. Planul este pregătit în această perioadă, iar proiectele care nu vor fi incluse riscă să nu mai primească finanțare până în 2035.

Funky Citizens va prezenta trei scenarii de reorganizare

În lunile următoare, organizația va publica trei scenarii pentru reorganizarea administrativă a României: unul demografic, unul bazat pe polii de creștere și unul regional.

„Nu apărăm harta din 1968, dar nici o reformă făcută într-un tabel, cu un prag trasat cu rigla. Datele arată că întrebarea nu este doar câți oameni are o comună, ci dacă există o administrație în stare să aducă școala, medicul și proiectele până la ultimul sat. O reorganizare fără investiții este o tăiere temporară de costuri cu alt nume.”, explică Elena Calistru, Președinte Funky Citizens.

Organizația anunță și caravane civice în aproximativ 30 de localități vizate de discuțiile despre reorganizare. Scopul este ca locuitorii să poată participa la dezbatere înainte de luarea unor decizii.

Studiul analizează toate cele 3.181 de unități administrativ-teritoriale din România, în perioada 2016–2025, folosind date publice de la Institutul Național de Statistică, Ministerul Finanțelor, Eurostat și alte instituții.