Oprirea celor două unități de la Cernavodă, scoate din sistem aproximativ 1.400 MW de producție constantă.
România pierde 1.400 MW după oprirea reactoarelor de la Cernavodă
România va trebui să funcționeze fără energia produsă de cele două reactoare nucleare de la Cernavodă pentru aproximativ trei săptămâni, estimează Asociația Energia Inteligentă.
Potrivit președintelui AEI, Dumitru Chisăliță, problema nu este doar capacitatea liniilor de interconectare, ci disponibilitatea reală a energiei din statele vecine.
„Problema nu este numai dacă liniile de interconexiune pot transporta 3.000 MW. Problema decisivă este dacă Bulgaria, Ungaria și Serbia vor avea simultan 3.000 MW disponibili pentru vânzare”, explică Dumitru Chisăliță.
Consumul poate depăși producția internă în timpul caniculei
Transelectrica estimează un consum maxim de aproximativ 7.300 MWh/h în următoarele zile. În perioada 4-9 august, odată cu intensificarea caniculei, consumul ar putea ajunge la 8.000 MWh/h.
În lipsa producției nucleare și în condițiile unui vânt slab și ale unui debit redus al hidrocentralelor, România ar putea înregistra un deficit care să depășească nivelul normal al importurilor disponibile.
Bulgaria rămâne principala sursă de energie pentru România
Cea mai importantă sursă de energie importată rămâne Bulgaria, datorită centralei nucleare de la Kozlodui, care produce aproape 2.000 MW.
Dacă ambele reactoare rămân în funcțiune, România ar putea importa între 500 și 900 MW, în special pe timpul nopții. Totuși, Bulgaria exportă energie și către Grecia, Serbia, Macedonia de Nord și Turcia.
Dacă unul dintre reactoarele de la Kozlodui se oprește, exporturile către România pot scădea sub 400 MW. În cazul opririi ambelor unități, Bulgaria ar putea deveni la rândul său importator de energie.
Ungaria și Serbia nu pot garanta energia necesară
Ungaria este bine conectată la rețeaua românească, însă centrala nucleară de la Paks funcționează deja cu o unitate oprită și alta la putere redusă. Producția nucleară a scăzut cu aproximativ 700-750 MW.
Importurile din direcția Ungariei sunt estimate între 700 și 1.200 MW, însă o parte din această energie reprezintă tranzit din Austria, Slovacia sau Cehia.
Situația este și mai dificilă în Serbia. Producția hidro de la Djerdap/Porțile de Fier a scăzut la aproximativ o treime din nivelul normal, iar centralele pe cărbune sunt afectate de nivelul redus al Dunării. În aceste condiții, Serbia ar putea furniza doar 200-400 MW și doar ocazional.
Prețul energiei ar putea exploda în următoarele săptămâni
Analiza AEI avertizează că prețurile de pe Piața pentru Ziua Următoare (PZU) vor crește puternic.
La ora 12, energia este tranzacționată la 63,3 lei/MWh, însă la ora 20 prețul ajunge la 1.604 lei/MWh, de aproximativ 25 de ori mai mare.
Pentru 31 iulie este estimată o medie de aproximativ 1.200 lei/MWh și un vârf de până la 3.000 lei/MWh. Dacă Bulgaria își reduce exporturile sau Ungaria pierde și alte capacități nucleare, media ar putea urca la 1.400-1.600 lei/MWh, iar în orele de seară prețurile ar putea depăși 5.000 lei/MWh.
În ce condiții poate evita România penele de curent?
Potrivit Asociației Energia Inteligentă, România poate acoperi lipsa energiei produse la Cernavodă doar dacă sunt îndeplinite mai multe condiții.
Bulgaria trebuie să mențină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui. Ungaria nu trebuie să piardă noi reactoare nucleare. Consumul trebuie să rămână în jurul valorii de 7.000-7.300 MWh/h, iar producția internă din centralele pe gaze, cărbune, hidro și baterii trebuie utilizată la capacitate maximă.
Specialiștii avertizează că importul de aprox. 3.300 MWh este posibil din punct de vedere tehnic. Însă, acesta nu este garantat comercial. România nu se află încă într-un scenariu inevitabil de pene de curent. Totuși, orice pierdere suplimentară de 500-1.000 MW în Bulgaria sau Ungaria poate transforma actuala criză a prețurilor într-o problemă de securitate energetică.
