Salarii mai mari, dar apartamente și mai scumpe
Datele Institutului Național de Statistică arată că salariul mediu net a ajuns la 5.914 lei în decembrie 2025, în creștere față de anul anterior. În plus, potrivit Eurostat, România a înregistrat în ultimii 20 de ani cea mai mare creștere a venitului real pe cap de locuitor din Uniunea Europeană – 134%, față de media UE de 22%.
La nivel teoretic, puterea de cumpărare este mult mai bună decât în 2008, anul boom-ului imobiliar. Atunci, românii aveau nevoie de aproximativ 5,5 salarii medii pentru a cumpăra un metru pătrat de locuință. În prezent, același metru pătrat poate fi achiziționat cu aproximativ 1,5 salarii medii, potrivit lui Cristi Stanciu, CEO RealKom Imobiliare.
Cu toate acestea, realitatea din piață rămâne dificilă pentru tineri.
Cât costă un metru pătrat în București în 2026
Prețul mediu al apartamentelor din București a ajuns la 2.250 de euro/mp, comparativ cu aproximativ 2.000 de euro/mp anul trecut. Primele luni din 2026 au adus deja o creștere suplimentară de 2–5%, mai ales pe segmentul locuințelor noi.
O explicație pentru presiunea constantă pe prețuri este oferta redusă. În trimestrul IV din 2025, numărul locuințelor noi livrate a fost cu aproximativ 10% mai mic decât în aceeași perioadă din 2024, ceea ce a diminuat stocul disponibil.
Cererea există, însă nu în principal din partea generației Z, care se confruntă cu dificultăți în economisirea avansului sau în accesarea unui credit ipotecar.
De ce 4 din 10 tineri locuiesc încă cu părinții
Potrivit unui raport Eurofound, aproape 40% dintre tinerii români cu vârste între 25 și 34 de ani locuiau în 2023 cu părinții.
Printre motivele principale se numără:
- dificultatea economisirii pentru avans
- incertitudinea locurilor de muncă
- prețurile ridicate ale apartamentelor
- costurile tot mai mari ale chiriilor
Un apartament cu două camere într-un bloc vechi poate ajunge la 90.000 de euro, iar mulți tineri consideră că nu este momentul potrivit pentru un credit ipotecar.
„Prețurile din piață mă sperie”, spune Daniel, 29 de ani, care caută de mai mult timp un apartament.
„Parcă îți vine să rămâi în chirie.”
Nici chiriile nu mai sunt o soluție ieftină
Chiriile au crescut și ele considerabil:
- garsonieră: 365 euro/lună (+50 euro față de anul trecut)
- două camere: 500–600 euro
- trei camere: 700 euro
- patru camere: 950 euro
Pentru mulți tineri, diferența dintre chirie și rata la bancă nu este suficient de mare încât să justifice asumarea unui credit pe termen lung.
Generația Z are planuri, dar pune achiziția „pe hold”
Un studiu Deloitte realizat în nouă țări europene arată că 83% dintre tinerii din generația Z au planuri clare de viitor, iar o parte importantă dintre ei își stabilesc obiective pe termen de trei ani sau mai mult.
Cumpărarea unei locuințe este una dintre priorități. Totuși, mulți aleg să amâne acest pas.
„Este pe lista mea să îmi cumpăr o locuință, dar simt că nu e un moment bun pentru un credit”, spune Raluca, 26 de ani.
Concluzie: salariile cresc, dar accesibilitatea rămâne problema
Deși veniturile tinerilor sunt mai mari decât în trecut, creșterea constantă a prețurilor apartamentelor și a chiriilor menține presiunea asupra accesului la locuințe.
Puterea de cumpărare s-a îmbunătățit pe hârtie, însă pentru mulți tineri din București, locuința proprie rămâne un obiectiv dificil, iar traiul alături de părinți continuă să fie o realitate pentru 4 din 10 persoane între 25 și 34 de ani.
