Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, explică de ce datoria publică a depășit 60% din PIB și susține că România nu este în criză.
Datoria publică a României: De ce a trecut de 60% din PIB?
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a explicat că depășirea pragului de 60% din PIB nu reprezintă o criză financiară.
„Astăzi s-a discutat despre faptul că datoria publică a României a depăşit 60% din PIB. Ce înseamnă acest lucru, concret? Nu înseamnă o criză – înseamnă că, ani la rând, statul a cheltuit mai mult decât a încasat, iar diferenţa s-a finanţat prin împrumuturi. Iar aceste împrumuturi se adună”.
Potrivit ministrului, datoria nu a crescut brusc. Ea este rezultatul unor deficite repetate. Acumularea s-a făcut în timp. „Datoria nu creşte peste noapte şi nu apare dintr-o singură decizie”.
Deficitul din 2024, punctul critic
Nazare a subliniat că anul 2024 a fost un moment de vârf în dezechilibrul bugetar. România a încheiat anul cu un deficit de 9,3% din PIB. Creșterea economică a fost de doar 0,9%.
„Nivelul de azi reflectă acumularea unor deficite foarte mari în anii anteriori, culminând cu momentul 2024, când România a închis anul cu un deficit de 9,3% din PIB, la care s-a adăugat o creştere economică foarte slabă (0,9%). Alături de acestea, România a avut ani consecutivi de politici fiscale expansioniste, creşteri permanente de cheltuieli, amânând corecţii necesare de teama consecinţelor electorale”.
Ministrul susține că politicile expansioniste și majorările constante de cheltuieli au amplificat dezechilibrul. Corecțiile au fost amânate. Costurile s-au acumulat.
Riscul retrogradării
Un alt punct sensibil a fost riscul pierderii ratingului de investiții. Nazare a avertizat că România s-a aflat aproape de retrogradare.
„În vara anului trecut, riscul retrogradării la junk era real. O astfel de retrogradare ar fi însemnat dobânzi mai mari, costuri mai ridicate pentru stat şi, implicit, presiune suplimentară asupra economie. Evitarea acelui scenariu a fost esenţială – am încheiat anul cu ratingul de ţară reconfirmat, cu plăţi la zi şi cu investiţii record”. Potrivit ministrului, menținerea ratingului a fost crucială pentru stabilitatea financiară. Dobânzile ar fi crescut. Presiunea asupra bugetului ar fi fost mai mare.
Ce urmează pentru economia României?
Nazare afirmă că actualul Guvern a început corecția bugetară. Deficitul ar fi fost redus în 2025. Ajustarea este în curs.
„În 2025 am redus semnificativ deficitul şi am readus ajustarea pe traiectoria convenită cu Comisia Europeană. Totul în condiţiile în care am asigurat prin rectificare bugetară şi sumele necesare acoperirii costului cu datoria publică – acesta nefiind prevăzute integral în bugetul anului trecut -, pentru a asigura o gestionare prudentă şi transparentă a finanţelor publice. Corecţia este însă în curs, încă, şi trebuie continuată cu consecvenţă”.
Ministrul insistă că depășirea pragului de 60% este rezultatul trecutului. Nu al unei decizii recente. Accentul trebuie pus pe controlul cheltuielilor și stabilitate.
„Important este ce facem în continuare: controlul cheltuielilor curente, menţinerea disciplinei bugetare şi consolidarea creşterii economice. Toate agenţiile de rating au subliniat în mod repetat că stabilitatea şi predictibilitatea sunt esenţiale pentru menţinerea calificativului de investiţii al României. Instabilitatea şi mesajele alarmiste pot avea efecte directe asupra costurilor de finanţare şi asupra încrederii investitorilor. De aceea, dezbaterea publică are nevoie de responsabilitate şi de fapte, pentru că avem cu toţii o miză reală: stabilitatea financiară a României pe termen lung”.
Datoria publică a României rămâne un subiect major. Pragul de 60% din PIB este depășit. Guvernul promite disciplină și ajustare. Următoarele luni vor fi decisive pentru stabilitatea bugetară.
