Un moment de cotitură pentru Europa
La Conferința de Securitate de la München, cancelarul german Friedrich Merz a transmis un mesaj fără echivoc: Europa trebuie să devină o putere reală, nu doar una economică.
Printre ideile-cheie din discurs:
- Germania vrea să transforme Bundeswehr în cea mai puternică armată din Europa
- PIB-ul UE este de zece ori mai mare decât al Rusiei, dar influența geopolitică nu reflectă acest avantaj
- ordinea internațională „bazată pe reguli” nu mai funcționează
- lumea nu mai este unipolară, iar China ar putea egala SUA militar
- nici măcar Statele Unite nu mai pot acționa singure
- războiul din Ucraina s-ar putea încheia doar prin epuizarea economică a Rusiei
Mesajul central: Europa are potențial militar, economic și tehnologic uriaș, dar nu îl folosește.
După discurs, Merz a publicat o fotografie alături de Emmanuel Macron și Keir Starmer, cu mesajul „împreună pentru o Europă puternică”, semnalând o apropiere strategică între marile capitale europene.
Tot mai des este invocată și ideea unui scut nuclear european, construit pe baza capacităților Franței și Marii Britanii.
Reacții rapide: Washingtonul se retrage, Moscova ironizează
Secretarul de stat american Marco Rubio a anulat întâlnirea cu liderii europeni, invocând agenda încărcată — gest interpretat ca un semnal de răcire a relațiilor transatlantice.
De la Moscova, fostul președinte rus Dmitry Medvedev a reacționat sarcastic:
„Demonule, n-ai încurcat anul? Acum e 2026, nu 1933.”
Între timp, Congresul SUA a adoptat strategia de apărare pentru 2026, care prevede menținerea a minimum 76.000 de militari americani în Europa — un semnal ambiguu: sprijinul continuă, dar tonul politic se schimbă.
România, prinsă între Europa și America
Pentru România, noul context ridică o dilemă majoră.
Țara găzduiește aproximativ 1.000 de militari americani, între baza de la Mihail Kogălniceanu Air Base și scutul antirachetă de la Deveselu. Oficialii consideră această prezență o garanție de securitate, motiv pentru care Bucureștiul încearcă să rămână cât mai aproape de Washington.
În plan politic intern, PSD promovează o linie pro-americană fermă, în timp ce radicalii de la Alliance for the Union of Romanians adoptă același discurs, din motive diferite.
Președintele Nicușor Dan se află și el într-o poziție delicată: este invitat la prima reuniune a „Consiliului Păcii” propus de Donald Trump, dar în același timp este presat să urmeze linia marilor state europene.
Raportul Conferinței de la München transmite un avertisment direct statelor indecise:
într-o lume dominată de forță, cei care stau pe margine riscă să fie „îngropați” geopolitic.
O Europă care se înarmează — și o Românie care trebuie să aleagă
Discursul lui Merz marchează o schimbare profundă: Germania nu mai vrea să aștepte SUA și mizează pe o Europă unită, capabilă să-și apere singură libertatea.
Pentru România, miza este clară: rămâne într-o zonă de confort transatlantic sau se aliniază proiectului european de autonomie strategică. În actualul context, indecizia riscă să coste mai mult decât o alegere fermă.
