Două trimestre negative: criteriul care confirmă recesiunea
Conform estimărilor semnal ale INS, Produsul Intern Brut a scăzut cu 1,9% în trimestrul IV din 2025, comparativ cu trimestrul precedent, după un minus de 0,2% în trimestrul III. Este exact definiția recesiunii tehnice: două trimestre consecutive de contracție.
Pe întreg anul 2025, economia a crescut modest, cu doar 0,6%, o cifră care va sta la baza calculului deficitului bugetar — estimat preliminar la 7,65% din PIB.
Este important de menționat că și în 2024 România a trecut printr-un episod similar de recesiune tehnică.
Datele actuale sunt provizorii și pot fi revizuite în raportările viitoare ale INS.
Ce este, de fapt, recesiunea tehnică
Recesiunea tehnică nu înseamnă automat colaps economic, ci semnalează o oprire a creșterii și începutul unei faze de contracție.
În termeni simpli, economia produce mai puțin, investițiile încetinesc, iar consumul pierde din viteză.
Pentru România, acest moment vine după luni de măsuri fiscale menite să reducă rapid deficitul bugetar, inclusiv creșteri de taxe și limitarea cheltuielilor publice.
Cum se simte recesiunea în viața reală
Deși pare un termen abstract, efectele sunt deja vizibile:
Pentru populație
- puterea reală de cumpărare scade (salariile nu mai țin pasul cu prețurile);
- românii amână achizițiile mari și reduc cheltuielile neesențiale.
Pentru firme
- comenzile noi au scăzut cu peste 12%;
- investițiile sunt puse „pe pauză”;
- angajările se răresc.
Pentru creditare
- băncile devin mai prudente;
- împrumuturile în lei pentru companii au scăzut cu 6,4%, tăind din „combustibilul” relansării economice.
Semnalele de avertizare existau deja
Mai mulți indicatori anticipau acest scenariu:
- consumul intern a încetinit puternic, inclusiv în perioada sărbătorilor;
- producția industrială rămâne ezitantă;
- construcțiile pierd din ritm lunar;
- piața imobiliară a frânat, mai ales în București–Ilfov;
- deficitul comercial se corectează, dar mai ales din cauza prăbușirii cererii interne.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, avertizase deja că este „posibil” ca România să intre în recesiune tehnică, cerând calm și rațiune.
La rândul său, premierul Ilie Bolojan a recunoscut că economia traversează „inevitabil” o perioadă de contracție, subliniind că România nu mai poate consuma peste posibilități.
Mediul de afaceri vorbește despre „mugurii unei crize”
Dinspre zona privată, mesajele sunt tot mai directe.
Dan Șucu, președintele Confederației Patronale Concordia, spune că multe industrii simt deja începutul unei crize, alimentată de cheltuirea ineficientă a banului public și de birocrația excesivă.
Iar Dan Ostahie, fondatorul Altex, susține că România „a intrat deja într-o criză”, chiar dacă cifrele oficiale abia acum încep să confirme acest lucru.
Corecție dureroasă sau șansă de resetare?
Paradoxal, o recesiune tehnică poate funcționa și ca mecanism de corecție.
Creșterea economică din ultimii ani a fost bazată în mare parte pe consum, alimentat de majorări salariale în sectorul public și de cheltuieli masive ale statului. Acest model a dus la:
- importuri mari;
- deficit bugetar record în UE;
- împrumuturi scumpe;
- creșterea rapidă a datoriei publice.
Răcirea actuală ar putea forța economia să se reechilibreze și să mute accentul spre investiții și productivitate.
Important: situația de acum este departe de criza din 2008. Nu vorbim despre un blocaj al creditării, ci despre o încetinire controlată — o corecție, nu o prăbușire sistemică.
Concluzie
România se află oficial în recesiune tehnică, dar nu într-o criză profundă. Următoarele luni vor fi decisive: dacă măsurile macroeconomice sunt aplicate coerent, această perioadă ar putea deveni punctul de plecare pentru o creștere mai sănătoasă.
