Proiectul modifică vârsta de pensionare, schimbă formula de calcul și prelungește perioada de tranziție. În joc sunt fonduri europene de 231 de milioane de euro.
Angajarea răspunderii are loc după ședința solemnă dedicată Zilei Naționale
Premierul Ilie Bolojan merge în această după-amiază în Parlament pentru a prezenta noul proiect al pensiilor de serviciu din magistratură. Angajarea răspunderii are loc imediat după ședința solemnă a Legislativului dedicată zilei de 1 Decembrie.
Este pentru a treia oară când Guvernul Bolojan își asumă răspunderea pe o lege majoră în mai puțin de un an.
De ce a picat proiectul precedent
Prima variantă a reformei pensiilor speciale a fost respinsă de CCR deoarece Executivul nu a așteptat avizul Consiliului Superior al Magistraturii. Joi, CSM a emis avizul – unul negativ – permițând însă continuarea procedurii.
Ce prevede noua lege
Textul adoptat de Guvern păstrează principiile anunțate anterior, dar modifică termenele și pragurile:
- Vârsta de pensionare crește treptat la 65 de ani, cu un calendar de tranziție de 15 ani, față de 10 în proiectul anterior.
- Pensiile vor fi de maximum 70% din ultimul salariu net, procent identic cu forma anterioară.
- Baza de calcul devine media indemnizațiilor brute din ultimele 60 de luni, ceea ce reduce diferențele mari între pensie și ultimul venit.
- Cuantumul pensiei de serviciu va porni de la 55% din baza de calcul, dar nu poate depăși 70% din ultimul salariu net.
- Pensionarea anticipată rămâne posibilă, însă doar cu 35 de ani vechime, iar cei care ies mai devreme vor avea o penalizare de 2% pe an până ating vârsta standard.
- În prezent, pensia specială a magistraților reprezintă 80% din ultimul salariu brut, deci reforma aduce o reducere clară.
Toate cele 42 de amendamente au fost respinse
În ședința de marți dimineață, Guvernul a respins toate cele 42 de amendamente depuse de parlamentari.
Printre ele s-au aflat:
- o propunere a unei deputate neafiliate (aleasă inițial pe listele AUR), care cerea creșterea pensiei la 85% din venitul net;
- amendamente depuse de AUR și Dumitru Coarnă prin care se solicita extinderea reformei la pensiile judecătorilor CCR, singurii ale căror pensii speciale nu au fost reduse în proiectele anterioare.
Forma finală a proiectului va fi depusă în Parlament fără modificări.
România riscă să piardă 231 de milioane de euro
Reforma pensiilor speciale este un jalon esențial în PNRR. Termenul pentru adoptare a fost depășit, iar Comisia Europeană va analiza în următoarele două luni dacă România a îndeplinit obligațiile asumate.
Dacă legea este contestată din nou la CCR, modificările pot fi amânate, iar România riscă pierderea definitivă a celor 231 de milioane de euro.
Posibil nou atac la Curtea Constituțională
De această dată, CCR ar putea analiza nu doar procedura, ci și conținutul legii, în special:
- formula de calcul,
- penalizările,
- vârsta de pensionare,
- trecerea la media veniturilor din 60 de luni.
Există semnale că o parte a corpului magistratului va contesta textul.
Reforma administrativă rămâne blocată: Kelemen Hunor critică dur coaliția
Liderul UDMR, Kelemen Hunor, avertizează că reforma administrativă trebuie finalizată în decembrie pentru ca bugetul pe 2026 să poată fi construit corect.
„Pare că suntem o coaliție politică impotentă. De trei luni nu suntem în stare să luăm o decizie. Este inacceptabil”, a declarat acesta pentru Digi24.
Hunor afirmă că:
- este necesară o reducere de 10% a numărului total de angajați din administrație, nu a salariilor;
- anumite zone din administrație sunt „supradimensionate” și pot suporta reduceri chiar și de 20–30%;
- fără modificări legislative, bugetul pe 2026 nu poate fi construit altfel decât pe regulile din 2025.
Reforma pensiilor magistraților este una dintre cele mai sensibile și presante obligații asumate de România prin PNRR. Adoptarea prin angajarea răspunderii evită dezbaterile prelungite, dar riscul unui nou atac la CCR rămâne ridicat. În același timp, Guvernul Bolojan este presat să finalizeze și reforma administrativă, într-un context politic tensionat.
