Programele publicate în dezbatere publică readuc în prim-plan un model de predare centrat similar cu cel folosit în licee în anii ’70–’80.
Programă construită pe istorie literară și autori canonici
Proiectul pentru clasa a IX-a pune accent pe studierea literaturii române din perspectivă istorică. De la cu epoca veche până la curentele și autorii importanți ai secolelor XIX și început de XX. Structura amintește de modelul tradițional utilizat timp de decenii în liceele românești. Acela în care elevii treceau printr-un traseu rigid, bazat pe curente și epoci literare.
Lista de recomandări include autori precum Ion Neculce, Anton Pann, Dinicu Golescu, I. Codru-Drăgușanu, Mihail Kogălniceanu, Costache Negruzzi, Dimitrie Bolintineanu, Vasile Alecsandri, Grigore Alexandrescu, Ion Ghica, Nicolae Filimon, Ioan Slavici sau I.L. Caragiale. Alături de ei apar și scriitori europeni. Machiavelli, Montesquieu, Molière, Lamartine sau Stendhal sunt doar câțiva. Profesorii atrag atenția că acești autori sunt dificil de abordat cu elevi de 15 ani.

O selecție „de facultate”, greu de integrat în cultura generală a liceenilor
Mulți dintre autorii recomandați în programă sunt predați în primii ani ai Facultății de Litere, în cursuri specializate de istorie literară. Specialiștii în educație afirmă că introducerea lor la clasa a IX-a presupune așteptarea ca elevii să aibă o maturitate culturală și lingvistică dificil de atins la această vârstă.
În învățământul preuniversitar, accentul ar trebui să fie pus pe dezvoltarea culturii generale și stimularea lecturii. Totuși, noua programă reintroduce un traseu complet diferit, specific pregătirii universitare. Această orientare riscă să îndepărteze elevii de lectură, având în vedere că operele propuse sunt rareori accesate spontan de adolescenți.

Nevoile reale ale elevilor lipsesc din noua viziune curriculară
Documentul publicat în dezbatere include numeroase formulări de tipul „trebuie” și „se recomandă”. Acesta nu prezintă o viziune clară despre cum poate fi stimulat interesul elevilor pentru lectură și cum poate fi conectată literatura cu realitățile lor. Lipsa unei perspective centrate pe elev este unul dintre aspectele cel mai des semnalate de profesorii care au analizat proiectul.
Într-un sistem educațional în care se discută constant despre nevoia de a forma gândire critică, competențe media și capacitatea de a naviga informația digitală, noua programă revine la un model rigid. Această abordare ridică semne de întrebare despre modul în care școala poate răspunde provocărilor actuale – de la expunerea la fake news la presiunile mediului online și la scăderea interesului pentru lectura tradițională.
Autor: Roxana Ioniță

