România continuă să se confrunte cu o problemă structurală majoră în gestionarea deșeurilor: potrivit celor mai recente date, doar 1,3% din materialele consumate provin din surse reciclate, un procent de aproape 10 ori sub media Uniunii Europene.
De ce suntem pe ultimul loc?
Comparativ cu alte state UE, situația României este gravă. Eurostat arată că media europeană a ratei de „utilizare circulară a materialelor” este de aproximativ 12 %, în timp ce Olanda conducă cu peste 30%.
Specialiștii și antreprenorii din domeniul economiei circulare spun că afacerile bazate pe reciclare la scară largă nu sunt încă rentabile la noi. Angela Achiței, președinta Fundației ADV România, explică că este nevoie de investiții foarte mari pentru unități de producție care pot transforma volume mari de materiale reciclate.
„Produsele care sunt făcute în economia circulară devin scumpe, dacă sunt făcute în serie mică”, spune Achiței.
Reciclăm prost în România pentru că nu avem o infrastructură bine pusă la punct: sunt puține locuri unde putem colecta selectiv, iar ce ajunge la centre este deseori amestecat sau murdar, deci inutilizabil.
În plus, reciclarea adevărată costă mult: ai nevoie de utilaje, fabrici și personal, iar investițiile sunt insuficiente. Pentru că nu producem în cantități mari, materialele reciclate și produsele obținute sunt scumpe. Sunt scumpe, deci se vând greu, iar pentru că se vând greu, afacerile din domeniu nu pot crește. Așa ajungem să rămânem blocați într-un cerc vicios în care reciclarea nu devine nici eficientă, nici profitabilă.
Cu un sistem scump, incomplet și prost organizat, e aproape imposibil ca România să recicleze la nivelul altor țări europene.
Astfel, chiar dacă sortăm corect sticla, hârtia sau plasticul, lipsa unei infrastructuri eficiente, contaminarea materialelor și capacitatea redusă a fabricilor de reciclare înseamnă că o mare parte din deșeuri nu ajung să fie refolosite.
