Uniunea Europeană vrea trenuri rapide între marile capitale, dar România abia poate atinge 44 km/h pe șine. Planurile pentru București–Budapesta în 6 ore par greu de realizat.

Autoritățile europene propun ca până în 2040 călătoriile cu trenul între marile capitale să fie mult mai rapide, cu viteze de cel puțin 160 km/h. Astfel, distanța dintre București și Budapesta ar urma să fie parcursă în doar 6 ore, iar între București și Atena în 12 ore. În România, însă, viteza medie pe calea ferată este de doar 44 km/h, iar în ultimul deceniu s-au construit doar 6 kilometri noi. Modernizarea rețelei feroviare, inclusă în PNRR, întârzie, iar țara a pierdut deja fonduri europene nerambursabile.

Planurile UE pentru trenuri rapide

Uniunea Europeană a stabilit obiective ambițioase pentru transportul feroviar: trenurile de mare viteză ar trebui să circule cu minimum 160 km/h, să reducă poluarea și să ofere o alternativă viabilă la avion pe distanțele scurte. Distanțele dintre capitale se vor scurta semnificativ – de exemplu, Berlin–Copenhaga va dura 4 ore, iar București–Sofia 6 ore.

Scopul este ca trenul să devină principalul mod de transport pe rutele europene de până la 1.000 km. Stațiile ar trebui să fie situate la maximum 100 km una de alta. Pentru România, însă, implementarea acestui plan presupune investiții uriașe și refacerea unei rețele feroviare aproape degradate.

România, departe de obiective

Viteza medie a trenurilor din România este de doar 44 km/h, în 2025. Doar 6 kilometri noi de cale ferată s-au construit în ultimul deceniu, iar trei sferturi din rețea are nevoie de reparații capitale. În prezent, o călătorie cu trenul de la București la Budapesta durează aproximativ 15 ore, în timp ce UE propune reducerea acesteia la 6 ore.

Specialiștii atrag atenția că România abia reușește să îmbunătățească viteza pe segmentele existente și că întârzierile în proiectele de modernizare din PNRR au dus la pierderea unui miliard și jumătate de euro din fonduri europene.

Proiectele de modernizare și provocările

Modernizarea rețelei feroviare românești este prinsă în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Planul include studii pentru linii de mare viteză precum București–Brașov–Cluj–Oradea–Budapesta și coridorul Constanța–București–Timișoara–Arad. Aceste proiecte ar permite trenurilor să circule cu 250–300 km/h pe trasee noi.

Problema este că, până acum, România a rămas în faza de studii și planificare, fără lucrări concrete. România trebuie să recupereze întârzierile și să asigure finanțarea pentru investiții uriașe. Experții spun că fără reforme și resurse semnificative, visul trenurilor rapide între București și Budapesta va rămâne departe de realitate.

Autor: Roxana Ioniță