Vicepremierul Oana Gheorghiu se află în centrul unei controverse majore după o serie de declarații despre pensiile speciale ale magistraților, care au stârnit reacții dure din partea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) și un val de solidaritate din partea societății civile.
Totul a pornit de la o emisiune difuzată la Digi24, unde Oana Gheorghiu a afirmat că sistemul pensiilor speciale ale magistraților este „un fel de Caritas ”. Ea a spus că înțelege cât de greu este să renunți la un privilegiu, dar a subliniat că România nu mai poate susține un asemenea sistem. „România nu îşi permite să mai plătească aceşti bani, nu îşi permite să mai aibă pensionari speciali. Nu avem cum. Iar dacă banii aceia trebuie să se ducă la ei pentru că dau sentinţe îi iau de undeva şi îi pot lua de la gura unui copil care se culcă flămând”, a explicat vicepremierul.
Justiția cere dreptate?
Declarațiile ei au fost interpretate de o parte a sistemului judiciar ca un atac direct la independența justiției. Judecătorul Alin Ene, membru în Consiliul Superior al Magistraturii, a afirmat, într-o postare pe pagina sa de Facebook că:
„ Este inacceptabilă opoziția artificială între magistrați și „copilul flămând” sau „spitalul fără medicamente”. A construi o asemenea opoziție artificială nu este doar manipulare ieftină – este o metodă de antagonizare socială, o invitație la resentiment colectiv, o incitare la ură de clasă în formă pură, nedemnă de funcția de vicepremier. ”
Plângere penală din partea magistraților
De asemenea, CSM a reacționat prompt și a anunțat depunerea unei plângeri penale împotriva Oanei Gheorghiu, acuzând că prin declarațiile ei „independența justiției și statutul magistraților au fost încălcate într-un mod iresponsabil și populist.”.
CSM a afirmat că asemenea etichetări alimentează „un discurs periculos ce incită la ură şi discriminare, menit să antagonizeze societatea faţă de corpul profesional al magistraţilor.”.
Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a reacționat, la rândul său, referitor la declarațiile Oanei Gheorghiu și a încercat să găsească un echilibru care să tempereze situația: „Banii se iau de undeva, nu știu dacă se iau de la gura copiilor, însă magistrații nu sunt dușmani ai societății, nu sunt persoane care trebuie damnate. Dacă nu mai avem încredere în ei, nici în statul de drept nu mai avem încredere.”
Reacțiile sunt împărțite
În schimb, Sorin Grindeanu, președintele PSD, a afirmat că „populismul nu se sancționează penal în România”, apreciind totuși că vicepremierul a greșit tonul.
Decizia CSM a provocat reacții puternice în spațiul politic. Președintele, Nicușor Dan, a spus că „declarația Oanei Gheorghiu este nefericită”, dar a considerat că reacția CSM este „mult exagerată”. „Dacă va veni o cerere de avizare a urmăririi penale, nu o voi semna”, a adăugat el.
Scrisoare din partea ONG-urilor
În paralel, mai multe organizații nonguvernamentale au lansat o scrisoare deschisă de susținere pentru Oana Gheorghiu, intitulată „Semnează pentru normalitate: Magistrații nu sunt o categorie vulnerabilă și defavorizată”. Documentul a adunat peste 11.000 de semnături.
ONG-urile semnatare cer CSM să renunțe la plângerea penală și să revină la misiunea sa fundamentală, apărarea justiției, nu a privilegiilor. Potrivit acestora, reacția instituției transmite un semnal periculos: că opiniile critice față de sistemul de pensii speciale nu pot fi exprimate liber nici măcar de un membru al Guvernului.
Tema pensiilor speciale este una dintre cele mai tensionate în spațiul public. România cheltuie anual miliarde de lei pentru aceste categorii, iar reforma sistemului este cerută insistent atât de opinia publică, cât și de partenerii europeni.
Declarațiile Oanei Gheorghiu, chiar dacă dure, au atins o coardă sensibilă, raportul dintre privilegiile unui corp profesional și sustenabilitatea sistemului public. Reacția CSM arată însă fragilitatea echilibrului dintre libertatea de exprimare a politicienilor și protecția independenței justiției.
