Un nou sondaj realizat de INSCOP Research în parteneriat cu Informat.ro, între 25 octombrie și 2 noiembrie 2025, dezvăluie o realitate politică interesantă: România este tot mai împărțită între generații atunci când vine vorba de vot, însă partidul AUR se află în vârf indiferent de categoria de vârstă.
Barometrul, aflat la cea de-a cincea ediție, a fost realizat pe un eșantion de 3.000 de persoane adulte, reprezentativ la nivel național.
Ce aleg tinerii?
Cei mai tineri alegători, cu vârste între 18 și 29 de ani, se diferențiază puternic de restul populației.
Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, 34% dintre ei ar vota cu AUR, urmat de SENS (16%) și USR (14%). PNL ar obține 13%, iar PSD doar 9%.
Practic, două treimi dintre tineri aleg formațiuni percepute drept „anti-sistem” sau „noi” în politica românească. Dorința de schimbare prezintă un contrast între cele două partide alese, AUR și SENS conturând două sfere politice distincte.
Partidul AUR în preferințe
În rândul românilor cu vârste între 30 și 44 de ani, dominația AUR devine și mai vizibilă: jumătate dintre respondenți (50%) ar vota pentru acest partid. Urmează USR (18%), PNL (11%) și PSD (8%).
Această categorie de vârstă pare împărțită între nevoia de stabilitate și dorința de reînnoire politică, dar se observă încrederea pierdută de către PSD în rândul românilor.
O oarecare stabilitate
În segmentul 45–59 de ani, AUR continuă să fie pe primul loc cu 41%, însă urmează mai aproape PNL (19%), PSD (15%) și USR (12%).
Este o categorie de vârstă mai echilibrată, care se bazează pe partidele deja bine cunoscute în țară.
În rândul românilor de peste 60 de ani, lucrurile se schimbă radical, dar nu într-un mod neasșteptat. PSD conduce cu 38%, urmat de AUR (28%) și PNL (15%).
Pentru acest segment, contează mai mult stabilitatea, siguranța și experiența politică, în timp ce formațiunile noi sau radicale atrag mai puțin interes spre deloc. În această categorie SENS are 0%.
Sociologul Remus Ștefureac, directorul INSCOP Research, subliniază că România pare împărțită în „două continente politice”: tinerii și adulții tineri, tot mai atrași de partide noi, versus seniorii care rămân fideli formațiunilor tradiționale.
Sondajul arată o criză de reprezentare politică: partidele tradiționale nu mai reușesc să mobilizeze electoratul tânăr, în timp ce formațiunile noi profită de frustrarea și dorința de schimbare a acestei generații.
Pentru partidele mari, provocarea este uriașă: trebuie să găsească mesaje și soluții care să rezoneze cu tinerii, altfel riscă să devină irelevante.
