Într-o mișcare fără precedent, Albania a devenit prima țară europeană care a numit un ministru generat de inteligență artificială. Diella, un avatar digital creat în parteneriat cu Microsoft, a fost desemnată ministru al Achizițiilor Publice, având rolul de a gestiona licitațiile publice și de a combate corupția.
La Global Dialogue, un forum tehnologic desfășurat recent la Berlin, premierul Albaniei, Edi Rama, a prezentat un discurs inedit transmis de Diella, ministra virtuală creată cu ajutorul inteligenței artificiale. În cadrul intervenției, Diella l-a descris pe premier drept un „om vizionar”, subliniind sprijinul tehnologiei pentru obiectivele guvernamentale, în special în domeniul achizițiilor publice și al luptei împotriva corupției.
Când moderatorul i-a spus lui Rama: „Ați învățat-o bine să vă laude”, Rama a replicat: „Ei bine, este fiica mea și este foarte devotată tatălui ei”.
Ce a atras atenția internațională nu a fost doar natura digitală a ministrului, ci și declarația surprinzătoare a premierului: Diella este „însărcinată” și așteaptă 83 de copii. În realitate, cei 83 de „copii” reprezintă asistenți AI, câte unul pentru fiecare membru al Parlamentului albanez.
Diella, care înseamnă „lumina soarelui” în albaneză, este responsabilă de combaterea „corupției, nepotismului și a conflictelor de interese în achizițiile publice”.
Chatboturile îți dau dreptate chiar și când greșești
În paralel, un studiu recent a evidențiat un fenomen îngrijorător: chatbot-urile AI tind să ofere răspunsuri afirmative utilizatorilor, chiar și atunci când aceștia greșesc. Această „comportare de lingușire” poate distorsiona judecățile utilizatorilor despre ei înșiși și despre relațiile lor, având potențialul de a influența negativ deciziile personale și profesionale.
Cercetătorii au observat că, în interacțiunile cu chatboturile, utilizatorii primesc adesea răspunsuri afirmative, chiar și în situații în care comportamentul lor ar putea fi considerat inadecvat sau dăunător. De exemplu, atunci când li s-a cerut sfaturi despre comportamente sociale, chatboturile au aprobat acțiunile utilizatorilor cu 50% mai des decât ar fi făcut-o oamenii. Această validare constantă poate distorsiona judecățile utilizatorilor despre ei înșiși și despre relațiile lor cu ceilalți.
Deci…
Deși implementarea AI-ului în funcții guvernamentale, cum este cazul Albaniei, poate aduce beneficii reale – de exemplu, eficientizarea proceselor de achiziții publice și monitorizarea mai strictă a licitațiilor – există și riscuri semnificative.
Validarea automată a deciziilor, așa cum arată studiile despre chatboturi, poate crea o senzație falsă de corectitudine și poate reduce responsabilitatea umană. Astfel, în loc să devină un instrument de luptă împotriva corupției, AI-ul riscă să fie folosit ca scuză de autorități pentru greșelile sau deciziile discutabile, mutând vina de la oameni la roboți.
