România ultimei săptămâni aduce în atenția populației mai multe incidente violenete care implică străini. Reacțiile diverse, alături de proteste și mediatizarea intensă a cazurilor de violență sunt subiectele principale ale acestor zile.
Sursă: iStock
În ultimele săptămâni, România a fost scena unor incidente care implică muncitori străini, în special din Asia de Sud, evenimente care au atras atenția opiniei publice și au generat reacții divergente în spațiul politic și social. Două cazuri de agresiune, în București și Cluj-Napoca, au ridicat întrebări legate de toleranță, siguranță publică și retorica politică față de imigrație, în timp ce cazurile de acest gen au devenit foarte populare.
Pe 26 august 2025, un muncitor din Bangladesh care lucra ca livrator a fost agresat fizic și verbal pe stradă, în zona Bd. Unirii din Capitală. Agresorul, un tânăr de 20 de ani, i-ar fi strigat victimei „invadator” și „du-te înapoi în țara ta”, înainte de a-l lovi. Incidentul a fost filmat de martori și distribuit pe rețelele sociale, generând reacții imediate din partea publicului și a autorităților.
Agresorul a fost identificat și urmează să fie audiat de procurori, fiind acuzat de lovire și alte violențe, dar și de posibilă incitare la ură rasială.
La doar câteva zile distanță, în noaptea de 26 spre 27 august, un alt caz grav s-a produs în localitatea Jucu, județul Cluj. Doi muncitori nepalezi au fost agresați de un grup de tineri români. Unul dintre nepalezi a fost lovit și a ajuns în comă la spital, iar celălalt a fost bătut și insultat.
Potrivit avocatului unuia dintre agresori, incidentul ar fi fost provocat de un presupus comportament inadecvat al muncitorilor față de două tinere (de 14 și 16 ani), însă această versiune este anchetată separat de către autorități. Unul dintre suspecți a fost arestat preventiv pentru 30 de zile, fiind acuzat de tentativă de omor.
În acest context tensionat, pe 2 septembrie 2025, partidele Noua Dreaptă și SOS România au vrut să organizeze un protest în fața Primăriei Municipiului București, pentru a își exprima opoziția față de proiectul „Strategia de incluziune a migranților”, propusă de autorități.
Primăria Capitalei a transmis că aprobarea protestului a fost făcută conform prevederilor legale, fără a însemna susținerea conținutului manifestației. Pe 1 septembrie avizul a fost restras după ce organizatorii „au promovat în spaţiul public mesaje explicit anti-imigranţi, care incită la ură şi discriminare”.
În paralel cu aceste evenimente, liderul AUR, George Simion, a distribuit pe rețelele sociale un articol mai vechi despre un alt caz în care un muncitor nepalez era acuzat de agresiune, asociind indirect prezența străinilor cu pericolul pentru cetățenii români. Postarea a stârnit controverse, fiind interpretată de unii ca o formă de incitare la ură rasială.
În mediul online, reacțiile au fost împărțite: unii utilizatori au condamnat violențele și au pledat pentru o abordare rațională și nediscriminatorie, în timp ce alții au exprimat îngrijorări legate de numărul tot mai mare de muncitori străini în România.
România se confruntă cu un deficit de forță de muncă în sectoare precum construcțiile, horeca și livrări, motiv pentru care mulți angajatori au apelat la forță de muncă din țări precum Nepal, Bangladesh, Sri Lanka sau India.
Urmărește știrile znews.ro și pe
Google News
