Comisia pentru cercetarea abuzurilor din Camera Deputaților trage un semnal de alarmă privind condițiile precare din penitenciare și pregătește o reformă a legii penale, menită să alinieze sistemul românesc la standardele europene și să prevină recidiva. Dar totuși, până la deținuți, de ce nu discutăm și despre condițiile insalubre din anumite școli sau centre pentru copii?
sursa: ANP
Supraaglomerare, lipsă de igienă, deficit sever de personal medical și operativ, dar și imposibilitatea de a respecta standardele europene – acestea sunt concluziile unei serii de vizite făcute de Comisia pentru cercetarea abuzurilor în cele mai mari penitenciare din țară. În urma constatărilor, autoritățile pregătesc o reformă amplă a legislației penale, cu accent pe prevenirea infracționalității, reintegrarea socială a foștilor deținuți și protejarea drepturilor fundamentale ale persoanelor private de libertate. Dar totuși, până la deținuți, de ce nu discutăm și despre condițiile insalubre din anumite școli sau centre pentru copii?
Penitenciarele din România continuă să funcționeze în condiții critice, departe de standardele impuse de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO). După numeroase plângeri venite din partea deținuților, Comisia pentru cercetarea abuzurilor, corupției și petițiilor din Camera Deputaților a vizitat unități din întreaga țară, inclusiv Mărgineni, Poarta Albă, Giurgiu, Jilava, Rahova, Iași și Slobozia.
Concluziile sunt îngrijorătoare: celulele sunt supraaglomerate, igiena lipsește, personalul operativ și administrativ este insuficient, iar unitățile nu dispun de suficienți medici sau psihologi. Situația este și mai gravă în singurul penitenciar pentru femei din țară, Târgșorul Nou, unde nu există medic ginecolog sau pediatru, afectând grav femeile însărcinate și mamele care își cresc copiii în detenție.
În fața acestor probleme, Comisia a organizat o dezbatere națională la Palatul Parlamentului, cu scopul de a identifica soluții legislative sustenabile și eficiente. Președinta Comisiei, deputata Laura Gherasim (AUR), a subliniat că reforma legii penale nu trebuie să se rezume la modificări juridice, ci să redefinească modul în care societatea abordează infracționalitatea.
Proiectul de modificare a Legii nr. 254/2013 urmărește alinierea sistemului execuțional-penal la standardele europene, punând accent pe:
Nu doar penitenciarele se confruntă cu supraaglomerare și lipsuri grave. Numeroase centre de plasament și case de copii din România funcționează în condiții la fel de precare – sau chiar mai grave. În unele județe, clădirile sunt vechi și insalubre, camerele sunt supraîncărcate cu mai mulți minori decât permite legea, iar accesul la asistență medicală sau psihologică este aproape inexistent.
Lipsa personalului calificat, condițiile de igienă precare și absența programelor reale de integrare socială fac ca mulți dintre acești copii să părăsească sistemul nepregătiți pentru viață, riscând să ajungă, la rândul lor, în conflict cu legea. Situația este semnalată de ani de zile de ONG-uri și instituții internaționale, însă schimbările sunt lente și fragmentate.
România are aproximativ 40.000 de copii aflați în sistemul de protecție socială. Din aceștia, circa 10.000 sunt în căsuțe familiale (adică instituții mici) și restul la asistenți maternali sau centre mai mari. Există aproximativ 20.000 de copii în centre, apartamente sau case sociale, conform operatorilor ONG.
Iar când vine vorba despre școli, lucrurile stau și mai rău de atât. În mediul rural, mulți copii nu sunt înscriși la școală, iar numeroase școli nu au condiții minime de igienă sau dotări adecvate. De exemplu: în județul Giurgiu, s-au semnalat școli unde grădinițele nu au avut apă curentă timp de o lună. Un raport realizat de Stirile Pro TV spune că “un copil din trei nu este înscris la școală” în mediul rural (în anumite zone), ceea ce sugerează grave probleme de acces și/sau infrastructură.
Discuția despre condițiile din penitenciare și despre drepturile persoanelor condamnate trebuie privită într-un context mai amplu: acela al priorităților sociale. În timp ce statul caută soluții pentru îmbunătățirea vieții celor care au săvârșit fapte penale, mii de copii abandonați sau abuzați trăiesc în centre care nu respectă nici standardele minime de siguranță și igienă.
Specialiștii atrag atenția că investițiile ar trebui să înceapă de la rădăcină: protejarea copiilor vulnerabili și oferirea unui start demn în viață reprezintă cea mai eficientă formă de prevenire a infracționalității. Doar într-o societate care are grijă, în primul rând, de cei mai tineri și mai neajutorați membri ai săi, putem vorbi despre o justiție socială autentică.
Reforma legii penale propusă de Comisie nu este doar o necesitate juridică, ci și una socială. Accentul se mută de la pedepsirea infractorilor la prevenirea infracționalității și reintegrarea celor care au greșit. Obiectivul final: o societate mai sigură, cu legi clare și cu respect real pentru demnitatea umană.
„Toți cetățenii României au aceleași drepturi fundamentale, indiferent de statutul lor. Este datoria noastră să construim un sistem de justiție care să protejeze societatea, dar și să ofere o a doua șansă celor care vor să se reintegreze”, a concluzionat Laura Gherasim.
Autor: Roxana Ioniță
Urmărește știrile znews.ro și pe
Google News
