De la Paris la Veneția, localnicii și angajații din sistemul public încep să reacționeze împotriva valurilor de turiști care le sufocă orașele. Greva angajaților de la Muzeul Louvre și disputele față de nunta extravagantă a lui Jeff Bezos din Veneția sunt doar ultimele semnale că turismul, așa cum îl știm, a devenit nesustenabil.
sursa: The Art Newspaper
La un flux zilnic de peste 30.000 de turiști și mai puțin de 1.300 de angajați care lucrează cu publicul, fiecare salariat de la recepție și securitate din Luvru ajunge să gestioneze, în medie, peste 23 de vizitatori pe oră.
La Paris luni, 16 iunie 2025, muzeul Luvru, cel mai vizitat muzeu din lume, și-a închis porțile pentru ore bune. Angajații au intrat în grevă spontană chiar în timpul unei ședințe de rutină.
„Ceea ce a început ca o sesiune lunară de informare s-a transformat într-o exprimare a exasperării”, a spus Sarah Serafian, lidera sindicatului CGT Culture, citată de Associated Press.
Însoțitorii de galerie, agenții de bilete și personalul de securitate au refuzat să mai facă față mulțimilor „inimaginabile” de vizitatori, lipsei acute de personal și condițiilor dificile de lucru. Deși muzeul este proiectat pentru aproximativ 4 milioane de vizitatori pe an, în 2024 a depășit 8,7 milioane. În unele zile, 30.000 de turiști forțează limitele spațiului, infrastructura muzeului fiind veche și inadaptată vremurilor actuale.
În 2019, potrivit datelor sindicale, doar 150 de angajați din prima linie, adică ghizi, agenți de bilete și personal de securitate deserveau zilnic aproximativ 28.000 de turiști. Asta înseamnă o medie de 187 de vizitatori pe zi pentru fiecare angajat, adică în jur de 23 de persoane pe oră, într-un program standard de lucru de 8 ore. În aceste condiții, fiecare angajat trebuia să gestioneze simultan aglomerația, să ofere informații și să asigure siguranța în spații supraaglomerate.
În 2025, deși numărul total de angajați este estimat la peste 2.200, aproximativ 350 dintre aceștia interacționează direct cu publicul. Cu un flux zilnic care depășește frecvent 30.000 de vizitatori, media ajunge la aproximativ 90 de turiști pentru fiecare angajat, în fiecare zi. Chiar dacă raportul s-a îmbunătățit comparativ cu 2019, volumul de muncă rămâne ridicat, în special în lipsa unor investiții semnificative în infrastructura muzeului și în condiții de lucru adecvate.
Protestul angajaților de la Luvru scoate din nou la lumină limitele unei instituții emblematice, copleșite de succesul său. Supraaglomerarea, personalul insuficient și infrastructura depășită nu mai pot fi ignorate, chiar dacă muzeul atrage anual milioane de turiști. Fără o regândire profundă a modului în care este gestionat fluxul de vizitatori și fără investiții în condițiile de muncă, Luvru riscă să devină un simbol al epuizării culturale, la fel ca multe alte atracții turistice din majoritatea țărilor.