Livratorii asiatici din România se confruntă cu dificultăți uriașe în traficul din marile orașe. Lipsa de instruire, orele de muncă epuizante și condițiile precare de muncă creează o multitudine de factori ce afectează siguranța rutieră.
sursă: Shutterstock
Livratorii asiatici din România se confruntă cu dificultăți uriașe în traficul din marile orașe. Lipsa de instruire, orele de muncă epuizante și condițiile precare de muncă creează o multitudine de factori ce afectează siguranța rutieră.
În fiecare an, România aprobă aproximativ 100.000 de vize pentru muncitorii străini, majoritatea din Asia. Cu toate acestea ei nu beneficiază de programe adecvate de integrare sau instruire în regulile de circulație. La un curs de educație rutieră organizat în București, livratorii au recunoscut că nu li s-au oferit informații despre legislația locală înainte de a începe munca. „Doar ne-au dat bicicletele și ne-au spus go,” povestește Damsak, un livrator din Sri Lanka.
Statisticile Ministerului Afacerilor Interne sunt alarmante: în ultimii trei ani, livratorii asiatici au fost implicați în 20 de accidente grave, soldate cu șase decese și 23 de răniți. Printre cauzele principale identificate de poliție se numără viteza neadaptată, indisciplina și neacordarea priorității. Totuși, aceste accidente sunt adesea rezultatul presiunii uriașe la care sunt supuși livratorii. Aceștia lucrează adesea peste 10 ore pe zi pentru a-și atinge targeturile, fără un sindicat care să le protejeze drepturile.
Mulți livratori asiatici sunt obișnuiți cu alte reguli de circulație, ceea ce amplifică dificultățile. În Sri Lanka, de exemplu, traficul se desfășoară pe partea stângă, mergând pe modelul britanic, spre deosebire de România unde se merge pe partea dreaptă. Trecerile de pietoni sunt utilizate diferit. „În Sri Lanka, ne uităm întotdeauna stânga-dreapta înainte de a traversa. Aici, oamenii traversează fără să se asigure,” explică Damsak. Mai mult, complexitatea intersecțiilor mari, precum cea de la Arcul de Triumf, este greu de înțeles pentru cei veniți din zone cu infrastructuri rutiere mai simple.
Pe lângă riscurile din trafic, livratorii sunt nevoiți să suporte cheltuieli considerabile. Damsak, de exemplu, a povestit că, într-o lună, nu a rămas cu niciun profit, din cauza taxelor, chiriei și comisioanelor impuse de companie. „Plăteam 800 de lei pentru bicicleta electrică și 1.500 de lei comisionul firmei,” spune el.
Cluj-Napoca este primul oraș care a luat măsuri concrete pentru a îmbunătăți siguranța livratorilor. Începând cu 15 februarie, firmele de livrare vor trebui să asigure echipamente obligatorii atât pentru vehicule cât și pentru lucrători, precum lumini și veste reflectorizante. Neîndeplinirea acestor reguli va atrage după sine amenzi. Alte orașe, inclusiv București, rămân în urmă, deocamdată, la acest capitol.