Cercetătorii de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” folosesc deșeuri toxice din tutun și le transformă într-un compus potențial util pentru tratamentul Alzheimer.
Sursă: uaic.ro
O echipă de cercetători de la Facultatea de Biologie a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași a creat o metodă prin care transformă deșeurile toxice de tutun într-un compus cu potențial de a trata boala Alzheimer.
Prin utilizarea unei bacterii naturale, aceștia transformă nicotina din aceste deșeuri într-o substanță care, în teste preliminare pe animale, a arătat efecte pozitive asupra memoriei și funcției cerebrale.
Prof. univ. dr. Marius Mihășan conduce cercetarea care poate avea efecte benefice atât pentru reducerea deșeurilor toxice din industria tutunului, cât și pentru găsirea unor noi tratamente pentru bolile care afectează sistemul nervos.
Cercetătorii utilizează o bacterie naturală care „mănâncă” nicotina. Bacteria transformă nicotina în 6‑hidroxi‑L‑nicotină, o substanță cu potențial terapeutic.
Prof. univ. dr. Lucian Hrițcu, expert în neurobiologie de la aceeași facultate și co-autor al studiilor, a explicat avantajul adus mediului: „Când punem această bacterie pe terenul impregnat cu nicotină, aceasta îl va depolua. În al doilea rând, bacteria care consumă nicotina poate să producă un compus care să ajute și la sănătatea umană.”
Boala Alzheimer afectează peste 50 de milioane de oameni la nivel mondial, iar tratamentele actuale sunt limitate și cu efecte secundare.
„Rezultatele noastre au arătat că, datorită unei mici modificări față de structura nicotinei, substanța nouă se atașează mai puternic la un receptor specific din creier. Acest lucru sugerează că ar putea să determine un efect identic cu cel al nicotinei, dar ar putea să îmbunătățească cogniția în măsură mai mare” susține cercetătorul Răzvan Ștefan Boiangiu.
Substanța a fost testată pe șobolani și pești sănătoși, precum și pe animale la care au fost induse simptome similare Alzheimer, inclusiv demență. Cercetătorii au analizat probe din țesutul cerebral pentru a evalua gradul de deteriorare celulară. Rezultatele au arătat că 6HLN, compusul obținut prin procesul bacterian, a avut efecte mai bune decât nicotina.
Potrivit echipei de la UAIC, studiile preliminare pe animale indică faptul că 6HLN poate îmbunătăți memoria pe termen scurt, reduce comportamentele anxioase și depresive, încetini degradarea celulelor nervoase, spori mecanismele de protecție ale creierului și optimiza funcțiile cognitive.
În prezent, echipa își dorește să găsească parteneri din industrie interesați de colaborare, pentru a transforma această cercetare la nivel fundamental într-un produs ce poate ajuta societatea.
Urmărește știrile znews.ro și pe
Google News
