Președintele României invocă lipsa de claritate a unor termeni-cheie precum „legionar” sau „materiale fasciste”, și avertizează asupra riscurilor juridice generate de formulări vagi.
Foto: presidency.ro
Legea a fost adoptată de Parlament pe 11 iulie, după ce mai fusese contestată fără succes la CCR de formațiunile AUR, SOS și POT. De această dată, sesizarea venită de la Cotroceni semnalează posibile încălcări ale principiilor constituționale în procesul legislativ și o formulare vagă care ar putea duce la interpretări arbitrare.
„Statul trebuie să combată incitarea la ură și discriminare, dar o poate face doar respectând echilibrul constituțional. Altfel, riscă să amplifice tensiunile sociale și neîncrederea în autorități”, se arată în sesizare.
Unul dintre principalele puncte criticate este definirea incompletă a termenului „legionar”. Legea nu clarifică dacă acest termen se referă la denumirea unei organizații, la scopurile și concepțiile promovate sau la acțiunile efective ale acesteia. De asemenea, este semnalat faptul că în OUG nr. 31/2002 este definită doar „Mișcarea Legionară”, nu și adjectivul „legionar”, ceea ce poate crea confuzie în aplicarea legii.
Totodată, președintele critică ambiguitatea noțiunii de „materiale fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe”, subliniind că lipsesc criterii clare care să permită o interpretare unitară de către instanțe și parchete. Spre deosebire de alte legislații europene (precum cele din Franța, Italia sau Spania), care oferă delimitări mai precise, textul adoptat de Parlament lasă loc arbitrariului.
La consultările de la Cotroceni privind desemnarea premierului, formațiunea POT i-a cerut președintelui să nu promulge legea. „Este o lege care permite ca oamenii să fie condamnați pentru opinii, pe baza unei interpretări subiective. Refuzul de a o promulga este un semn că vocea cetățenilor este auzită”, a declarat Anamaria Gavrilă.
Dacă CCR va admite sesizarea, legea se va întoarce în Parlament pentru a fi corectată. Dacă însă Curtea o consideră constituțională, președintele are două opțiuni: fie o promulgă, fie o retrimite Parlamentului pentru reexaminare.
Legea incriminează distribuirea sau punerea la dispoziția publicului, inclusiv online, de materiale cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob, infracțiune pedepsită cu închisoare între 1 și 5 ani. Dacă fapta este comisă prin mijloace informatice, pedeapsa crește cu jumătate.
De asemenea, promovează sancționarea persoanelor care cultivă public imaginea liderilor organizațiilor interzise sau promovează ideologii extremiste – fapta fiind pedepsită cu închisoare între 3 luni și 3 ani sau cu amendă.
O altă modificare importantă este înăsprirea sancțiunii pentru negarea sau minimalizarea Holocaustului în România: fapta se pedepsește exclusiv cu închisoare (6 luni – 3 ani), fiind eliminată posibilitatea aplicării unei amenzi.
Autor: Mihnea Golea
Urmărește știrile znews.ro și pe
Google News
