Călin Georgescu vrea să scoată România din hora europeană

Fostul candidat la alegerile prezidențiale din 2024 susține organizarea unui referendum pentru ieșirea României din Uniunea Europeană și NATO, afirmând că țara nu are nevoie de fonduri europene pentru dezvoltare.

Călin Georgescu vrea să scoată România din hora europeană

Foto: Inquam Photos/ Octav Ganea

În interviul cu controversatul jurnalist James Freeman, prezidențiabilul a adoptat o retorică similară cu cea a președintelui rus Vladimir Putin. El a descris România drept „sclava UE” și a acuzat NATOar împinge țara spre un conflict cu Rusia. De asemenea, a catalogat scutul de la Deveselu drept o „rușine diplomatică” și a reiterat ideea că România ar trebui să renunțe la apartenența la alianțele occidentale.

Într-un interviu în Republica Moldova, Georgescu a declarat că România nu are nevoie de sprijin financiar din partea UE, deoarece noi „îl avem pe Dumnezeu”. Aceste afirmații vin în contextul în care majoritatea românilor susțin apartenența la UE și NATO. Conform unui sondaj INSCOP, 87,5% dintre români consideră că țara ar trebui să rămână aliniată cu UE, SUA și NATO, iar 72,5% apreciază că aderarea la UE a adus mai multe avantaje decât dezavantaje. Totodată, 77,3% dintre respondenți cred că România s-ar dezvolta mai bine în cadrul Uniunii Europene.

Ministrul proiectelor europene a anunțat că fondurile UE au finanțat autostrăzi, companii, școli și spitale, având un impact major asupra dezvoltării României. Fără aceste fonduri, nu ar exista cei 900 km de autostradă și drumuri expres, 100.000 de companii nu ar fi primit granturi nerambursabile, iar 3 milioane de români nu ar avea acces la canalizare.

În cei 18 ani de apartenență la UE, România a primit 100 de miliarde de euro, de trei ori mai mult decât a contribuit la bugetul Uniunii. Totuși, țara riscă să piardă 10 miliarde de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), din cauza întârzierilor în implementarea reformelor și investițiilor asumate.

România a beneficiat semnificativ de fondurile europene nerambursabile, care au finanțat infrastructura, companiile, educația și sănătatea, având un impact major asupra dezvoltării țării. În cei 18 ani de apartenență la UE, România a primit aproximativ 99,3 miliarde de euro, contribuind cu 32,6 miliarde de euro, ceea ce se traduce într-un beneficiu net de 66,7 miliarde de euro.

Aceste fonduri au fost esențiale pentru:

  • Infrastructura rutieră și feroviară: 900 km de autostradă și drumuri expres au fost construiți, facilitând mobilitatea.
  • Educație: Modernizarea instituțiilor școlare și dezvoltarea programelor de formare profesională.
  • Sănătate: Modernizarea spitalelor și dotarea acestora cu echipamente medicale performante.
  • Mediu: Gestionarea deșeurilor și reducerea poluării, asigurând un mediu mai curat.
  • Dezvoltare rurală: Sprijin pentru agricultură și infrastructura din mediul rural.

Totuși, România riscă să piardă 10 miliarde de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) din cauza întârzierilor în implementarea reformelor și investițiilor asumate. Conform unui studiu realizat în județul Neamț, fondurile europene au avut un impact pozitiv asupra economiei locale, contribuind la creșterea PIB-ului regiunii.

În concluzie, fondurile europene nerambursabile au fost un motor esențial pentru dezvoltarea României, îmbunătățind infrastructura, economia și calitatea vieții cetățenilor.

Autor: Mihnea Golea

google logo Urmărește știrile znews.ro și pe Google News

RECOMANDATE