Ministerul Educației a lansat în consultare publică noile planuri-cadru pentru liceu, care vor fi aplicate din 2026–2027 și aduc schimbări majore în structura orarului și conținutul disciplinelor pentru toate filierele.
Foto: Inquam Photos
Proiectul a fost inițial pus în dezbatere publică pe 31 ianuarie, fiind urmat de consultări în mai multe centre universitare, la care au participat cadre didactice și elevi.
Conform documentului, noile planuri-cadru vor intra în vigoare începând cu anul școlar 2026–2027, pentru clasa a IX-a, în învățământul liceal cu frecvență zi. Pentru clasele a X-a, a XI-a și a XII-a, precum și pentru clasele a X-a și a XI-a din învățământul profesional, vor rămâne valabile planurile aplicate în anul școlar 2024–2025.
Proiectele de planuri-cadru stabilesc ce materii se studiază la liceu, câte ore are fiecare și cum se repartizează pe ani și profiluri. Ele sunt propuse de Ministerul Educației și puse în consultare publică înainte de a deveni obligatorii.
Conform datelor din anexa planului actual (2024–2025), elevii din clasa a IX‑a au în mod tipic:
Mai comprehensivă, cu 31 de ore/săptămână, introduce:
Planul actual prevede aproximativ 19 h trunchi comun + 9 h curriculum de specialitate şi opționale, totalizând 28–30 h/săptămână .
Mai extinsă, cu 33 de ore/săptămână, adăugând:
Se observă o creștere semnificativă a pregătirii practice și tehnice.
Conform documentelor, clasa a IX‑a are 18 h trunchi comun + 9 h discipline de specialitate + 3–6 h opționale, total 30–33 h/săptămână.
Se ajunge la 34 de ore/săptămână, cu o distribuție specifică:
Planurile-cadru aduc o modernizare curriculară semnificativă, prin introducerea unor discipline noi precum Educație pentru viață, Gândire critică, Competențe digitale, Antreprenoriat și Atelier integrat, adaptate cerințelor actuale ale societății și pieței muncii.
Structura promovează specializarea progresivă, cu accent pe acomodarea elevilor în clasele IX–X și pe aprofundare în XI–XII, permițând inclusiv schimbarea profilului educațional cu efort minim.
Flexibilitatea curriculară este sporită prin opționale reale din oferta școlii (CDEOȘ), iar unitățile de învățământ pot adapta o parte din conținut în funcție de resursele disponibile.
În filierele tehnologică și vocațională se alocă mai multe ore pentru practică, iar Bacalaureatul profesional devine o alternativă viabilă pentru inserția rapidă pe piața muncii.
Se încurajează abordările interdisciplinare, prin proiecte și module care facilitează transferul de competențe între domenii și aplicabilitate practică.
Curriculumul susține incluziunea și bunăstarea, abordând teme legate de sănătate mintală, relaționare, etică și orientare în carieră.
Noile planuri pot accentua inechitatea între școlile bine dotate și cele cu resurse reduse, mai ales în zonele rurale, unde oferta opțională poate fi limitată sau inexistentă.
Structura mai încărcată, în special în filierele tehnologică și vocațională (până la 34 de ore pe săptămână), riscă să ducă la suprasolicitare, fragmentare a învățării sau epuizare.
Există un deficit de formare a cadrelor didactice pentru noile materii și abordări, iar lipsa specialiștilor poate afecta calitatea predării în domeniile vocaționale sau interdisciplinare.
Aplicarea noii structuri este întinsă pe un interval lung (2026–2030), iar lipsa unui sistem de monitorizare eficient și riscul de modificări politice pot afecta coerența reformei.
Organizarea internă a școlilor devine mai complexă, necesitând orare flexibile, spații adecvate și adaptări continue. Există riscul de confuzie în tranziția între generații cu planuri-cadru diferite aflate simultan în vigoare.
Autor: Mihnea Golea
Urmărește știrile znews.ro și pe
Google News
