Documente „strict confidențiale” arată că cei mai importanți lideri ai statului român au știut încă din august 2024 că România are probleme grave cu bugetul. Deși au fost avertizați de Ministerul Finanțelor că deficitul bugetar scapă de sub control, măsuri concrete nu au fost luate.
Insistențe clare fără niciun răspuns
Încă din august 2024, Ministerul Finanțelor a început să trimită informări oficiale către președintele Klaus Iohannis, premierul Marcel Ciolacu și președintele Senatului de atunci, Nicolae Ciucă. Documentele, marcate „strict confidențial” și „urgent”, avertizau că România se îndreaptă spre un deficit bugetar periculos, care putea duce chiar la incapacitate de plată.
Până în decembrie 2024, liderii au primit șase astfel de informări. Acestea atrăgeau atenția că, fără măsuri urgente de reducere a cheltuielilor, deficitul riscă să crească mult peste limita permisă de Uniunea Europeană (3% din PIB), cu efecte negative directe: costuri mai mari la împrumuturi și pierderea încrederii investitorilor.
Ce conțineau documentele secrete?
Unul dintre cele mai importante documente, datat 31 octombrie 2024, arăta că, pe baza execuției bugetare pe primele 9 luni, România nu are nicio șansă să rămână în ținta asumată. Oficialii de la Finanțe avertizau clar: „există riscuri majore ca ținta asumată de deficit să fie depășită, cu consecința creșterii costului finanțării.”
sursa foto: Europa Liberă România
Alte informări, trimise în noiembrie și decembrie, atrăgeau atenția asupra riscului de retrogradare a României de către agențiile de rating și de pierdere a banilor europeni. S-a confirmat: pe 18 decembrie 2024, Fitch a retrogradat ratingul României, iar în iunie 2025, Comisia Europeană a început procedura de blocare a fondurilor europene.
Ciolacu: „Am considerat că un deficit care merge pe investiții este un deficit care se acoperă sustenabil pe termen mediu.”
Marcel Ciolacu a recunoscut că deficitul bugetar din 2024 a fost mare – 9,3% din PIB, cel mai ridicat din UE. Însă a susținut că banii s-au dus pe investiții în infrastructură, pensii și salarii. A spus că România nu a intrat în recesiune datorită acestui model economic și că „un deficit care merge pe investiții se acoperă sustenabil pe termen mediu”.
Într-o postare pe Facebook, fostul premier a declarat că „dacă trebuie să fac și pușcărie ca să avem, după 30 de ani, Autostrada Moldovei, atunci accept fără regrete”. A criticat acuzațiile penale primite din partea unor politicieni și a insistat că toate cheltuielile erau publice.
Ciucă și Iohannis, tăcuți sau evazivi
Întrebat dacă are vreo responsabilitate în ceea ce privește deficitul bugetar, Nicolae Ciucă a evitat subiectul. În loc să vorbească despre avertismentele primite, a menționat doar realizările guvernului său: creștere economică de 4,7%, investiții străine record și fonduri europene atrase.
Klaus Iohannis, deși a primit toate documentele prin poșta militară a SRI, nu a oferit niciun punct de vedere. De altfel, după demisia din februarie 2025, fostul președinte s-a retras complet din viața publică.
Comentarii 1