În doar cinci ani, românii au ajuns să plătească semnificativ mai mult pentru cele mai simple produse alimentare. Scumpirile de până la 126% afectează direct masa zilnică, în special în cazul celor cu venituri mici.
Foto: Lorenzo Lamonica/ Unsplash
Deși vorbim adesea despre inflație în termeni tehnici, efectele ei sunt cât se poate de concrete: mai puține produse în coșul de cumpărături, renunțări la servicii și sacrificii în bugetele personale.
„Inflația este, într-adevăr, mare – dar principala problemă a României este deficitul bugetar ridicat, care generează presiuni suplimentare asupra prețurilor. Vom fi nevoiți să strângem treptat cererea agregată, dar asta înseamnă și o frânare economică”, a explicat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, în cadrul prezentării raportului privind inflația.
El a făcut referire la CORE2 ajustat, un indicator calculat de Banca Națională prin excluderea prețurilor administrate și a celor volatile (fructe, legume, combustibili), care arată trendul real al inflației pe termen mediu.
Și profesorul Silviu Cerna, fost membru al Consiliului de Administrație al BNR, avertizează că deficitele bugetare sunt una dintre cele mai importante surse ale inflației.
O analiză realizată pe baza prețurilor afișate în luna iunie a anilor 2020 și 2025 arată o scumpire majoră a alimentelor esențiale. De exemplu, o franzelă de 400 de grame aproape și-a dublat prețul, ajungând de la 1,79 lei la 3,49 lei (+95%). Laptele s-a scumpit cu 83%, iar ouăle, vândute la cutie de 15 bucăți, cu 32%. Pieptul de pui dezosat a urcat de la 22,49 lei/kg la 32,60 lei (+45%), iar uleiul a ajuns la 8,89 lei/litru (+46%).
Aceste modificări reflectă presiunea crescută asupra bugetelor familiilor, în special a celor cu venituri mici sau fixe. Scumpirile nu mai sunt doar statistici economice, ci realități vizibile în coșul de cumpărături și pe masa zilnică.
Datele INS arată că dintre cele patru mari categorii sociale analizate – salariați, șomeri, pensionari și agricultori – doar salariații au reușit să își crească cheltuielile pentru alimente. Însă chiar și în cazul lor, sumele alocate serviciilor (transport, reparații, servicii personale etc.) au fost reduse.
În schimb, pensionarii, șomerii și agricultorii, adesea cu venituri fixe sau mici, au fost nevoiți să renunțe chiar și la produsele de bază. Pentru aceștia, o scumpire de aproape 50% la alimente înseamnă o reducere dureroasă a cantității sau calității hranei.
„Inflația nu este resimțită la fel de toată lumea. O persoană cu venituri mari simte altfel o creștere de preț decât o pensionară care își calculează fiecare leu. De aceea, inflația percepută e adesea mai mare decât cea oficială”, explică experții HotNews.
Autor: Mihnea Golea