Sabina Fati a călătorit prin Transnistria, Ucraina, Basarabia și România ca să afle cum războiul dintre Rusia și Ucraina schimbă viețile oamenilor de la Gurile Dunării.
Sabina Fati a călătorit prin Transnistria, Ucraina, Basarabia și România ca să afle cum războiul dintre Rusia și Ucraina a schimbat viețile oamenilor de la Gurile Dunării.
În cartea „Cine râvnește la Gurile Dunării? O călătorie pe timp de război în Delta extinsă”, jurnalista și autoarea Sabina Fati, povestește despre fricile și dilemele celor care trăiesc într-o zonă unde istoria și politica s-au ciocnit mereu.
Cartea nu e doar despre istorie și politică, ci și despre oamenii simpli care continuă să-și trăiască viața mai departe. Într-un loc unde viitorul e mereu incert. Cine controlează Gurile Dunării? Ce-ar face localnicii dacă ar veni rușii? Ar lupta, ar fugi sau ar aștepta să vadă cine câștigă? Sunt doar câteva dintre întrebări.
În interviul de azi, Sabina Fati ne va povesti ce a aflat în călătoria ei și cum ceea ce se întâmplă la Gurile Dunării contează pentru noi toți. Nu doar pentru cei care trăiesc acolo.
Am descoperit un loc nou, cu oameni noi și cumva am descoperit o parte din Ucraina, pe care o știam relativ și dinainte, dar pe care, acum în contextul războiului, am văzut-o cu alți ochi. Am fost foarte mirată că într-o țară aflată în război, o parte semnificativă din oamenii pe care i-am întâlnit era de partea inamicului.
Totul a început când au căzut dronele în apropiere de România. După ce ucrainienii nu au mai putut să-și ducă cerealele pe Marea Neagră, din cauza acordului suspendat cu Rusia care le permitea acest lucru. Ucrainienii au început să-și transporte cerealele pe Dunăre și-au redeschis și refăcut porturi. Așa cum e portul Reni. Au refăcut porturile și au atras pericolul asupra lor. Dronele rusești au început să cadă, mai ales pe infrastructura portuară. O parte dintre drone sau bucăți din ele au căzut și pe teritoriul românesc.
Delta Dunării nu are o hartă exactă. Delta Dunării se schimbă de la un an la la altul, poate de la o zi la alta. Se colmatează canale, se colmatează noi spații, apa face noi unduiri, apar noi insulițe. Harta devine una mișcătoare.
Este o discuție. Unde cad dronele? La noi. La ei? Ministerul Apărării spune că nu există, sătenii descoperau bucăți. Pornind de la aceste discuții: Unde au căzut dronele?
Și înainte de asta, m-am gândit că ar trebui să văd la fața locului cum arată această regiune la care au râvnit, în istorie, toate imperiile.
Primii au venit romanii și și-au făcut granița chiar în Deltă. Dincolo de Delta românească era o zonă tampon pe care romanii o păstrau doar pentru a se apăra de inamicii din est. Au vrut-o polonezii, austriecii, hasburgii, toți erau interesați de Gurile Dunării. Pana acum 100 de ani, Dunărea făcea legătura. Pe Dunăre treceau toate mărfurile care veneau din est și mergeau către Europa Centrală. Deci, era o cale absolut necesară. Cine stăpânea această cale, stăpânea întreaga regiune.
Sigur, acum cine mai râvnește la Gurile Dunării? Bătălia la Marea Neagră este tranșată. Spunea cel mai mare istoric al Mării Negre, Gheorghe Brătianu, într-o lucrare care a apărut în franceză, în urmă cu 70 de ani. Spunea cine stăpânește Sevastopol, Crimeea deci, Gurile Dunării și strâmtorile, poate stăpânii Marea Neagră. Ori Rusia, de la Petru Cel Mare încoace, a avut ca politică externă, clar trasat și de neclintit, exact cele trei puncte. Au luat Crimeea, care era a Ucrainei după căderea URSS. În perioada sovietică, dețineau și Canalul Chilia pentru că granița era pe partea românească. În continuare, pe scripte este așa, nu și în realitate.
Cea mai semnificativă este asta: sunt oameni care sunt într-o țară aflată în război care nu susțin țara lor, ci susțin inamicul. Asta mi s-a părut cel mai grav. În același timp și de înțeles pentru că nu este o susținere efectivă. Te întâlnești cu femei care au și copii și care nu vor decât să se termine războiul, nu vor altceva. Tot ce vor este să se termine această nenorocire, iar viețile lor să continue cum erau înainte. Cumva este un raționament normal. Toată lumea vrea să trăiască în pace. Întrebarea este, ce se întâmplă atunci când cineva îți invadează țara?
Titlul este evident. Dacă dronele rusești cad în Delta Dunării, cad la Reni, caz la Izmail, cad la Plauru, în România. De fapt, cine râvnește la Gurile Dunării și de ce are nevoie de ele? Poate nu vrea neapărat Rusia efectiv, material vorbind, nu vrea să ajungă până aici, dar vrea să aibă influență. Poate că la finalul războiul, Rusia ar vrea să-și păstreze teritoriile și de acolo să-și extindă influența. Poate că influența este la nivel simbolic, virtual. Am văzut la alegerile din 24 noiembrie, că, de fapt, contează foarte mult jocul acesta în lumea virtuală. Poți să cucerești sufletele oamenilor, fără să ai teritoriu. Poți să stăpânești indirect.
Mi se pare că sunt mai multe idei și una dintre ele este că aici nu a fost niciodată pace pe termen lung, nici atunci când părea să fie. Nu există o pace eternă, așa cum spunea Kant și că întotdeauna sunt lucruri mișcătoare în întreaga regiune. Nu a fost niciodată cu adevărat liniște. Poate doar când un singur imperiu stăpânea întreaga regiune, de pildă perioada otomanilor. Ei, timp de patru secole jumătate, au stăpânit această regiune. Și atunci, au fost mai multe bătălii. Poate când romanii au stăpânit această regiune era mai liniște. Această regiune a fost întodeauna la intersecția unor interese, la intersecția unor pofticioși din toate direcțiile.
Să citească! Cu cât suntem mai deștepți, cu atât înțelegem mai multe si avem propriile noastre opinii despre ceea ce se întâmplă. Să nu luăm totul de-a agata, să trecem toate informațiile prin mintea noastră. Mintea noastră ca să fie pregătită, trebuie să citim. Această carte merită sa o citească oricine, la orice vârstă. E plină nu doar de istoria de care avem nevoie, ci și de întâmplările lumii actuale care ne arată în ce direcție ar putea merge lumea și dacă direcția aceea este una bună sau nu. Cred că din carte se poate înțelege acest lucru.
Sabina Fati scrie analize și comentarii pentru Deutsche Welle. A condus departamentul românesc al Radio Free Europe/Radio Liberty și a fost redactor‑șef adjunct la România liberă.
Alte volume semnate de Sabina Fati sunt: Călătorie pe urmele conflictelor de lângă noi: Kurdistan, Irak, Anatolia, Armenia, publicat în 2022, Ocolul Mării Negre în 90 de zile: Şapte ţări, opt graniţe şi o lovitură de stat în prime‑time, publicat în 2016 și Singură pe Drumul Mătăsii: 80 de zile, 15 000 km, 2500 de ani de istorie, publicat în 2015.
Autor: Suheila Ismail
Urmărește știrile znews.ro și pe
Google News
