24 ianuarie: Startul României moderne!

Alexandru Ioan Cuza a fost ales, pe 24 ianuarie 1859, conducător al Principatului Moldovei și al Țării Românești, iar acest eveniment a marcat unirea celor două principate într-un singur stat modern, cunoscut ulterior sub numele de România.

Această unire, realizată sub conducerea lui Cuza, a fost un pas esențial în procesul de consolidare a unui stat unitar și modern în sud-estul Europei.

Reformele Majore ale lui Alexandru Ioan Cuza

Domnia lui Alexandru Ioan Cuza a fost marcată de reforme fundamentale care au transformat societatea românească. Aceste reforme au fost susținute și, în multe cazuri, inițiate de Mihail Kogălniceanu, unul dintre cei mai importanți politicieni ai vremii și principalul consilier al lui Cuza.

1. Reforma Agrară
   Una dintre cele mai importante măsuri adoptate de Cuza a fost reforma agrară, care a eliberat țăranii de sub iobăgie și le-a acordat pământ. Această reformă a fost esențială pentru modernizarea structurii sociale și economice a României.
2. Secularizarea Averilor Mănăstirești
   Într-o altă reformă importantă, Cuza a ordonat secularizarea averilor mănăstirești, iar terenurile aparținând mănăstirilor au trecut în proprietatea statului. Aceasta a avut un impact semnificativ asupra economiei și a structurilor de putere ale vremii.
3. Învățământul Obligatoriu
   Alexandru Ioan Cuza a introdus și reforma educațională, făcând educația primară gratuită și obligatorie. Acest pas a fost fundamental în dezvoltarea unei societăți mai instruite și mai moderne.
4. Coduri Moderne
   Sub domnia sa, au fost implementate coduri juridice moderne, inclusiv Codul Penal și Codul Civil, inspirate de modelele franceze. Aceste coduri au avut un impact durabil asupra sistemului de justiție din România.

Impactul asupra Populației

Scriitorul Alexandru Vlahuță, în relatarea sa despre acele vremuri, surprinde emoția și entuziasmul poporului român în momentul în care a aflat vestea unirii.

„Într-o dimineață ne vine vestea că s-a ales Cuza domnitor în amândouă capitalele. Am lăsat tot, am pus șaua pe cal, și fuga la târg. Atunci am văzut eu ce va să zică bucuria unui popor. Cântece, jocuri, chiote în toate părțile. Îți ieșeau oamenii în drum cu oala plină cu vin; care cum se întâlneau vorbeau de Cuza, de Unire, se îmbrățișau și încingeau horă în mijlocul drumului. Și era un ger de crăpau pietrele. Da unde mai sta cineva în casă?Am văzut bătrâni care plângeau de bucurie. Vreo săptămână n-am mai putut lucra…”

Sfârșitul Domniei lui Alexandru Ioan Cuza

Alexandru Ioan Cuza a rămas în istorie ca primul domnitor al României Unite. În 1866, din cauza presiunilor politice interne și externe, Cuza a fost forțat să abdică.

După abdicare, Alexandru Ioan Cuza a plecat în exil, unde a trăit în mai multe locuri din Europa. Printre acestea se numără Viena, Paris, Wiesbaden și Florența. Cuza și-a petrecut ultimii ani de viață în Wiesbaden, Germania, unde a și murit la 15 mai 1873.

Chiar și în exil, el a menținut legături cu personalități din țară și a urmărit cu interes evoluțiile politice din România.

La scurt timp după moartea sa, trupul său a fost adus în țară și inițial îngropat la Ruginoasa, în județul Iași. Ulterior, a fost mutat la Biserica Trei Ierarhi din Iași.

Ziua de 24 ianuarie 1859 marchează începutul României moderne, un moment definitoriu în istoria națională. Reformele aduse de Alexandru Ioan Cuza au schimbat radical fața țării, iar unirea celor două principate a pus bazele unui stat unitar și modern.

Autor: Suheila Ismail

Urmărește știrile znews.ro și pe Google News