România are una dintre cele mai periculoase șosele din Europa, ocupând locul al doilea la mortalitatea rutieră, cu aproape 80 de decese la un milion de locuitori în 2024.
Foto: Pexels
Între 2023 și 2024, 21 de țări au reușit să reducă numărul deceselor pe șosele, în timp ce în alte 8 s-au înregistrat creșteri. În ultimii cinci ani, progrese notabile s-au remarcat în Lituania, Polonia (–35% fiecare) și Slovenia (–33%). La polul opus, Elveția (+34%), Estonia (+33%) și Israel (+24%) au înregistrat creșteri semnificative.
Pe termen lung, doar Lituania a reușit să înjumătățească decesele rutiere din 2014 până în 2024. Alte 16 state, precum Belgia și Norvegia, au depășit media UE de reducere (–17%), în timp ce șapte țări, inclusiv Israel și Țările de Jos, au raportat creșteri.
În zece ani, numărul deceselor a scăzut de la 267 la 121 (–55%). Succesul se datorează unui plan național de siguranță rutieră în 44 de puncte, supravegherii stricte a vitezei, toleranței zero față de alcool și cooperării internaționale. Infrastructura a fost modernizată prin sensuri giratorii, piste pentru biciclete și iluminat public mai eficient. Tehnologia de tip ANPR a fost folosită pentru a detecta automat abaterile. Campaniile publice, precum „Puneți-vă centura – Salvați o viață”, au crescut gradul de conformare.
Programul Național de Siguranță Rutieră 2023–2030 include 30 de măsuri deja în aplicare. Poliția a înăsprit sancțiunile pentru folosirea telefoanelor la volan, iar campaniile de educare vizează viteza, alcoolul și distragerea atenției. Proiectul Simbiosis sprijină șoferii vârstnici, iar AVP analizează în detaliu fiecare coliziune mortală pentru a adapta politicile și infrastructura.
Între 2014 și 2024, decesele rutiere au scăzut cu 37%. S-a investit în siguranța bicicliștilor și pietonilor, iar multe orașe au limitat viteza la 30 km/h. Aplicarea legii a fost îmbunătățită: camerele fixe și mobile (inclusiv 5.000 de camere ANPR) detectează automat încălcările. Numărul de sancțiuni pentru depășirea vitezei a crescut cu 500.000 în 2024. Campania „BOB” împotriva șofatului sub influența alcoolului a devenit una dintre cele mai eficiente din Europa.
Cu doar 16 decese la un milion de locuitori în 2024, Norvegia a fost, pentru al zecelea an consecutiv, cea mai sigură țară europeană pentru șoferi. Strategia sa se bazează pe conceptul „Viziunea Zero” – obiectivul de a elimina complet accidentele mortale. Planul include 179 de măsuri care acoperă domenii precum viteza, alcoolul, centura, distragerea atenției și protejarea celor mai vulnerabili participanți la trafic.
Printre politicile aplicate: controale aleatorii de alcool, limită de alcoolemie de doar 0,2‰, utilizarea masivă a camerelor radar, aplicarea strictă a purtării centurii (rata de utilizare: peste 97%) și modernizarea accelerată a parcului auto. De asemenea, datele sunt folosite activ pentru a identifica zonele de risc și a interveni punctual în infrastructură. Colaborarea între autorități – poliție, sănătate, transport, administrații locale – este esențială în acest model.
România se află într-o situație critică în privința siguranței rutiere, dar modelele de succes din Europa (Lituania, Slovenia, Belgia, Norvegia) arată că este posibil să reduci semnificativ accidentele prin:
Implementarea modelului „Safe System”, susținut de UE, este recomandată ca standard minim pentru toate țările membre.
Safe System este un model de siguranță rutieră modern, adoptat la nivel european, care pornește de la premisa că oamenii vor comite inevitabil greșeli în trafic, dar aceste erori nu trebuie să ducă la moarte sau răniri grave. Bazat pe principii de responsabilitate partajată, protecție a corpului uman și reziliență a sistemului rutier, modelul presupune măsuri integrate: infrastructură sigură, viteze adaptate, vehicule echipate cu tehnologii moderne, aplicarea riguroasă a legii și intervenții rapide în caz de accident. Abordarea este folosită cu succes în țări precum Suedia, Norvegia sau Olanda și este susținută de Uniunea Europeană în strategia pentru 2021–2030.
În România, implementarea modelului Safe System ar necesita o schimbare de paradigmă, de la concentrarea exclusivă pe sancționarea șoferului la o strategie coordonată între autoritățile rutiere, poliție, administrații locale și sistemul de sănătate. Ar fi esențială elaborarea unei strategii naționale axate pe reducerea riscurilor sistemice: reconfigurarea intersecțiilor periculoase, extinderea zonelor cu limitări de viteză (ex. 30 km/h în orașe), instalarea camerelor de monitorizare automată, promovarea vehiculelor mai sigure și educarea publicului. Colectarea de date precise despre accidente și răniri, precum și evaluarea constantă a impactului măsurilor luate, ar trebui să stea la baza fiecărei intervenții.
Autor: Mihnea Golea
Urmărește știrile znews.ro și pe
Google News
