Ultima confruntare televizată înaintea primului tur al alegerilor prezidențiale din România, organizată miercuri seară de Antena 3 CNN la Palatul Parlamentului, a oferit o imagine clară a unui peisaj politic fragmentat, dominat de atacuri directe, momente de dramatism scenic și, mai ales, de un val de informații false.
Sursa foto: INQUAM Photos
În total, cinci afirmații verificate de site-ul Factual s-au dovedit a fi false, unele legate de domeniul fiscal, altele de istoria recentă a politicii externe sau de atribuțiile administrative. Aceste erori nu au fost doar simple scăpări, ci au vizat teme sensibile, precum retrocedări controversate, date fiscale manipulate sau încercări de a rescrie trecutul instituțional.
Cea mai contestată declarație a fost legată de un teren dintr-un parc central, transferat către o firmă privată în baza unui document oficial semnat în timpul mandatului unui fost ministru al Tineretului. Deși în timpul dezbaterii s-a susținut că nu a existat nicio ilegalitate, instanțele au anulat acel certificat de proprietate, considerându-l emis cu încălcarea legii. Alte două afirmații, referitoare la dreptul unui edil de a-și majora singur salariul și la diferențele de TVA față de media UE, au fost și ele clasificate drept false.
Două declarații suplimentare, rostite de un alt candidat, au fost de asemenea demontate. Prima se referă la ultimul document de politică externă adoptat de România care datează din 1995, mai concret, a fost contrazisă de o serie de tratate semnate în ultimele două decenii, printre care aderarea la NATO și la UE. Cea de-a doua face referire la faptul că România nu figurează în strategia de apărare a Republicii Moldova, informație infirmată de documente oficiale ale Chișinăului, în care România este menționată explicit ca partener esențial.
Spre finalul serii, o candidată a susținut că ar fi fost presată de lideri politici să accepte numirea unei persoane agreate în fruntea Serviciului Român de Informații, în schimbul susținerii sale post-electorale. Deși nu a oferit nume, a precizat că la discuție ar fi fost prezenți trei actori politici și că deține martori. Afirmația, deși neconfirmată, a ridicat semne de întrebare privind eventuale înțelegeri netransparente în culisele alegerilor.
Tensiunea a fost alimentată de o serie de momente teatrale. Într-o secvență devenită virală, o candidată i-a cerut unuia dintre adversari să jure pe Biblie că nu a mințit în legătură cu o presupusă trădare. Acesta a refuzat, motivând că este „practicant” și că „nu profanează”.
În alt schimb dur, au fost reluate acuzații privind blocarea autorizației unui spital privat de oncologie, lipsa de reacție în fața unor dezvoltatori imobiliari și calitatea morală a celor implicați. Toate acestea au făcut din dezbatere nu doar o confruntare de idei, ci și una de reputații.
Întrebările jurnaliștilor și ale publicului au vizat teme cheie precum securitatea regională, combaterea evaziunii, revizuirea Constituției și prioritățile în politica externă. Într-un scenariu ipotetic privind un conflict în Republica Moldova, răspunsurile au variat de la apeluri pentru sprijin militar până la negocieri diplomatice și întărirea CSAT.
În plan economic, cei mai mulți candidați au evitat ideea de tăieri de pensii sau salarii și au preferat teme precum reducerea aparatului public sau reformarea companiilor de stat.
Patru candidați importanți nu au fost prezenți, iar absența lor a fost aspru criticată de mai mulți participanți, care au văzut în aceasta un semn de „dispreț față de alegători” și o „strategie de evitare a dezbaterii reale”. Unul dintre candidații absenți a fost invocat constant în atacuri, fiind acuzat că s-ar fi retras pentru a evita întrebări incomode.
Dezbaterea a fost urmărită de peste 1,8 milioane de telespectatori, fiind lider de audiență. A reprezentat un punct de inflexiune într-o campanie dominată de polarizare, suspiciuni și tensiuni interpersonale. Alegătorii vor trebui acum să decidă dacă au fost convinși de discursuri, de atacuri, de emoție sau de date.
Pe fondul acestor evoluții, votul de duminică rămâne nu doar un exercițiu democratic, ci și un test al lucidității într-o campanie în care adevărul a fost, de prea multe ori, relativizat.
Autor: Cristi Ene
Urmărește știrile znews.ro și pe
Google News
